Economia SUA şi-a revenit mai rapid decât cea europeană, dar creşte „dopată“ cu banii ieftini aruncaţi pe piaţă de Fed şi riscă să fie lovită de explozia inflaţiei

Autor: Bogdan Cojocaru 29.10.2014

Perspectiva terminării programului de achiziţii de active derulat de Rezerva Federală americană (Fed) – unul dintre cele mai radicale şi mai lungi experimente de politică monetară din istoria modernă –, readusă în atenţie de şedinţa încheiată aseară a Fed, a adus sub lupa comentatorilor rezultatele măsurilor neortodoxe de stimulare a creşterii economice şi a pieţelor. Atenţia este mare mai ales acum când de astfel de acţiuni neconvenţionale se pregăteşte şi Banca Centrală Europeană.

Este evident că economia americană şi-a revenit mai rapid din criza mondială decât cele ale majorităţii statelor europene. PIB-ul SUA a crescut cu 2,2% anul trecut, pe când cel al zonei euro a scăzut cu -0,4%. De asemenea, şomajul s-a redus, populaţia a reînceput să cumpere maşini şi locuinţe, companiile se finanţează ieftin, iar bursele de pe Wall Street au atins maxime istorice. Criticii spun însă că aceste „performanţe“ nu sunt evoluţii naturale şi sănătoase care să reflecte starea economiei şi că aici s-a ajuns din cauza „dopajului“ cu credit ieftin.

Adevăratul test pentru QE va fi evoluţia inflaţiei. Unii analişti au atras atenţia încă de la introducerea primei runde de achiziţii de active asupra apariţiei inflaţiei galopante în condiţiile în care cumpărarea unor cantităţi vaste de obligaţiuni introduce mai mulţi bani în circulaţie.

 

Cum lucrează QE

În 2012, Ben Bernanke, pe atunci preşedintele Fed şi arhitectul QE, a explicat unor studenţi mecanismele ajustării cantitative. Fed cumpără tiluri de Trezorerie şi ti­tluri de valoare bazate pe ipoteci, ceea ce duce la creşterea preţurilor, împinge în jos dobânzile şi reduce cantitatea de astfel de instrumente financiare disponibilă pe pieţe. Pentru că oferta este mai mică, investitorii se orientează spre alte active, mai riscante, precum obligaţiunile emise de companii. Acest efect este important deoarece atunci când investitorii cumpără obligaţiuni corporate ei practic împrumută bani companiilor. Finanţarea sectorului corporate este o componentă esenţială în mecanismul de relansare economică, potrivit Fed. De asemenea, în contextul prăbuşirii vânzărilor de locuinţe, maşini şi alte bunuri la afârşitul anului 2008, banii ieftini ar atrage înapoi pe piaţă consumatorii reticenţi.

Efectul secundar, dar de dorit, al însă­nă­toşirii economiei este creşterea burselor de acţiuni. Achiziţiile de instrumente de finan­ţare nu sunt considerate cheltuieli guvernamentale deoarece activele pe care Fed le cumpără sunt în cele din urmă revândute pe pieţe, explică Chicago Tribune. Bernanke este expert în Marea Depresiune economică şi în greşelile pe care Fed le-a făcut atunci.

Fed a lansat prima rundă de QE în urmă cu şase ani, în noiembrie 2008, la puţin timp după prăbuşirea băncii americane de investiţii Lehman Brothers, pentru a stabiliza sistemul financiar, iar de atunci a derulat încă două pentru a repune pe picioare economia, majorându-şi balanţa cu active şi pasive cu 3.500 miliarde de dolari, sumă echivalentă cu aproape un sfert din PIB-ul american.

Instituţia, acum condusă de Janet Yellen, a indicat că octombrie va fi ultima lună cu achiziţii de active.

 

Efectele QE în cifre

* Indicele bursier S&P 500 a urcat cu 129% din noiembrie 2008;

* PIB-ul a crescut cu 9,8%, creştere ajustată în funcţie de inflaţie;

* Rata şomajului a scăzut cu un punct procentual;

* Rata inflaţiei a accelerat de la 1,1% la 1,7%;

* Vânzările auto s-au majorat cu 61%;

* Iniţierile de proiecte de locuinţe noi au avansat cu 56%.

Plusuri

-Planul Fed pare să fi funcţionat. „Fanii“ QE spun că rata şomajului s-a redus la 5,9% în septembrie de la peste 8% când a fost introdusă cea mai recentă rundă de achiziţii de active, notează The Wall Street Journal. Economia a crescut în cea mai mare parte a ultimilor cinci ani, dar modest şi neuniform, însă mai puternic decât, spre exemplu, în zona euro. Iar inflaţia, deşi sub ţinta de 2% a Fed de peste doi ani, a crecut uşor şi s-a stabilizat în ultimele luni.

-Cel mai evident efect QE l-a avut pe bursele financiare. De când Fed a anunţat a treia rundă de achiziţii de active, în septembrie 2012, indicele industrial Dow Jones a sărit cu 26% şi nu a înregistrat scăderi de peste 10%. S&P 500 a crescut cu peste 40%.

-QE „a inspirat încredere şi a convins pieţele financiare că SUA nu se vor transforma într-o Japonia, ţară care-i îngrijora“, explică Joe Gagnon, asociat la Institutul Peterson.

 

Minusuri

- Pe lista criticilor se pot menţiona creşterea artificială a burselor de acţiuni deoarece investitorii au fost descurajaţi să investească în obligaţiuni, penalizarea celor cu depozite de economii, care au fost lăsaţi contemplând dobânzi de 0%, pericolul unei inflaţii explozive şi slăbirea dolarului. De asemenea, cu toate că bursele au crescut, nu a dispărut teama unei prăbuşiri, justificată de perspectivele sumbre privind creşterea globală, aşa cum au demonstrat scăderile de pe bursele internaţionale de la începutul lunii, notează The Telegraph.

- Poate cea mai întemeiată critică este că dobânzile foarte mici au încurajat companiile să se împrumute şi să păstreze lichiditatea sau să o folosească pentru răscumpărarea de acţiuni în beneficiul acţionarilor în loc să investească banii şi să contribuie astfel la creşterea economiei.

 

Explicaţie foto: Janet Yellen, succesoarea lui Ben Bernanke la preşedinţia Fed, a primit ca moştenire misiunea de a ghida economia prin terenul necartografiat lăsat în urmă de QE