Ponta şi Iohannis, în marea finală. Întrebarea de 1.000 de puncte: spre cine se îndreaptă cele 40% din voturi obţinute de cei ieşiţi din cursă?

Votul de ieri nu a creat multe surprize, iar ordi­nea candidaţilor a fost aproape aceea pe care sondajele o anticipau. Nici multe nereguli nu au fost semnalate şi nu au mai existat acuzaţii masive de „traseism electoral“. Oamenii politici au votat cu toţii pentru „schimbare“, chiar şi preşedintele încă în exerciţiu, Traian Băsescu.

Principalele blocuri politice se pregătesc febril de marea finală din 16 noiembrie, iar „profilul“ pe care trebuie să-l aibă viitorul preşedinte va fi una dintre temele de discuţie şi mai puţin temele economice – acest lucru văzându-se încă de ieri din declaraţiile făcute de politicieni la intrarea sau la ieşirea de la urne.

Întrebarea este spre care dintre cei doi candidaţi rămaşi în cursă vor merge cele aproximativ 40% din voturi împărţite ieri între candidaţii care au părăsit cursa.

Prezenţa la vot, la nivel naţional, a fost la mijlocul zilei mai mică decât acum cinci ani.

La ora 16.00, prezenţa era de 35,1%, faţă de 32,6% în turul I al prezi­denţialelor din 2009. Judeţele cu prezenţă mai mare au fost cele din sud - Ilfov, Olt, Teleorman, care votează în mod tradiţional cu PSD. Sibiul, de unde provine candidatul Iohannis, a fost însă şi el în frunte, cu trei procente peste media naţională. În Bucureşti, la ora menţionată, prezenţa la vot a fost peste media naţională, de 34,8%, mai mare decât la alegerile prezidenţiale din 2009, când s-au prezentat la urne, până la aceeaşi oră, 32,4% dintre alegători.

În privinţa neregulilor, au fost depuse sesizări, dar ele nu au indicat vicieri grave ale procesului electoral.

ACL a depus mai multe sesizări privind nereguli în procesul de vot la scrutinul prezidenţial, vizând solicitări nejustificate pentru urna mobilă şi situaţii de turism electoral.

În zece ore de la deschiderea urnelor au fost făcute 91 de sesizări privind incidente la alegerile pre­zidenţiale, cele mai multe vizând sfătuirea alegătorilor cu ce candidat să voteze, iar dintre situaţiile semnalate, 40 nu s-au confirmat, potrivit Ministerului Afacerilor Interne.

 

Ce atribuţii constituţionale are preşedintele, potrivit Constituţiei

Articolul 80

1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.

(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

Articolul 85

(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

(2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.

Articolul 90

Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

Articolul 91

(1) Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului (…)

(2) Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.

Articolul 94

Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii:

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;

b) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;

c) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;

d) acordă graţierea individuală.