Isărescu taie iar dobânda şi trimite băncile după clienţi: Este treaba voastră să daţi credite

Guvernatorul BNR Mu­gur Isărescu consideră că ar fi păcat ca din motive legate de profitabilitate instituţiile de credit să dea „cu piciorul“ la avantajul echili­brării raportului credite-depozite şi aver­tizează băncile „să aibă grijă de economisire“, sugerând că nu ar fi de dorit să ajusteze dobânzile la depozite odată cu continuarea reducerii dobânzii-cheie.

Totodată, guvernatorul cheamă băncile să se „apropie de clienţi“ pentru a stimula creditarea.

Consiliul de administraţie al BNR a decis să reducă dobânda-cheie la un nou minim istoric de 2,75%, măsura fiind însoţită de o ajustare a rezervelor minime obligatorii (RMO) la valută la 14%, precum şi de o îngustare a coridorului format de facilitatea de credit şi de depozit în jurul dobânzii-cheie (dobânzile la care băncile se împrumută de la BNR şi respectiv plasează bani la BNR pe termen de o zi), la +/- 2,5 puncte procentuale de la +/-2,75 puncte procentuale.

Răspunsul guvernatorului la dilema de unde să vină stimularea creditării este: „de la bănci“. „Este bine ca băncile să se apropie de clienţii pentru că astfel vor găsi soluţii. Este treaba băncilor să dea credite. Apropierea de clienţi şi nu depărtarea de clienţi, adică situ­a­rea pe poziţii anta­gonice, va duce la creştere credi­tării. Altfel, lichiditate este suficientă, bani sunt, sunt chiar prea mulţi“. Creditele în lei au continuat să consemneze ritmuri pozitive de creştere în con­diţiile propagării reducerilor succesive ale ratei dobânzii de politică monetară asupra ratelor dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei.

Dina­mica anuală reală a creditului acordat sectorului privat a rămas însă în teritoriu negativ pe fondul accentuării contracţiei stocului de credite în valută şi al derulării operaţiunilor de eliminare a creditelor neperformante din bilan­ţu­rile instituţiilor de credit, susţine BNR.

Volumul de credite acor­date în septembrie anul acesta de către bănci populaţiei şi companiilor a fost în scădere cu 4,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 0,2% mai puţin faţă de luna precedentă. Creditarea continuă să scadă şi după şase ani de la izbucnirea crizei.

Sistemul bancar şi-a redus depen­denţa de finanţarea externă. Bancherii aveau în septembrie credite acordate de 213 mld. lei şi depozite atrase de 216 mld. lei.

Creşterea depozitelor din ultima perioadă şi menţinerea pe o traiectorie descendentă a creditării au făcut ca economiile clienţilor să acopere în totalitate portofoliile de credite. Însă, ritmul de creştere al depozitelor a decelerat în condiţiile continuării programului de relaxare monetară derulat de BNR, care odată cu scăderea dobânzii-cheie la minime istorice a creat spaţiu băncilor pentru tăierea bonificaţiilor la depozite. „Noi asistăm acum la un proces extrem de sănătos. S-a redus masiv dependenţa de linile de finanţare externă la nivelul sistemului bancar. Dacă băncile au făcut acest efort, iar raportul dintre volumul împrumuturilor şi cel al economisirii a ajuns la unele bănci de la 3 la 1 la 1 la 1, este un efort care merită să fie continuat. Ar fi păcat ca acum, din considerente legate mai degrabă de profitabilitate, să se dea cu piciorul la acest mare avantaj la care am reuşit să ajungem. Este o aten­ţionare nevoalată să aibă grijă de economisire“, a declarat ieri Isărescu la briefing-ul de presă de după şedinţa de politică monetară.

Isărescu a arătat că nu pledează pentru finanţarea 100% a creditului doar din surse interne, România având încă nevoie de capital străin, dar într-un „dozaj echilibrat, fără împrumuturi pe termen scurt care sunt mai instabile“.

În urma reducerii RMO la valută de la 16% la 14% vor fie eliberate băncilor 400 mil. euro.

Guvernatorul BNR apreciază că bani se pot „întoarce“ în creditare sau pot fi repatriaţi la băncile-mamă.

„Banii se pot întoarce în creditare. Sau banii aceia, fizic, pot să fie repatriaţi, să se plătească o parte din da­toriile băncilor-fiică către băncile-ma­mă. Dar banii se pot întoarce în România cumparând diferite titluri. Poţi să ai două distribuţii diferite, care sunt bune. Şi când îţi plăteşti o datorie a băncilor-fiică nu este un lucru rău - este un lucru bun dacă se face echilibrat, într-un pas raţional, fără să se sară calul.“

BNR prognozează acum o inflaţie de 1,5% în 2014

BNR a redus prognoza privind inflaţia în acest an de la 2,2% la 1,5% şi de la 3% la 2,2% în 2015. „Repoziţionarea traiectoriei ratei inflaţiei are ca resorturi principale persistenţa deficitului de cerere agregată, consolidarea pe un palier mai scăzut a anticipaţiilor privind inflaţia, influenţa exercitată de inflaţia redusă şi caracterul fragil al redresării activităţii economice din zona euro şi din alte ţări europene“, potrivit unui comunicat al BNR. În luna august, BNR a redus prognoza de inflaţie, de la 3,3% la 2,2% pentru acest an şi de la 3,3% la 3% pentru 2015.

Riscurile asociate noii proiecţii sunt generate în continuare cu precădere de un grad ridicat de incertitudine cu privire la evoluţiile din mediul extern, în principal volatilitatea fluxurilor de capital în condiţiile variabilităţii apetitului pentru risc al investitorilor pe fondul ajustării conduitei politicii monetare a principalelor bănci centrale din lume, al procesului de dezintermediere transfrontalieră din sistemul bancar şi al tensiunilor geopolitice.