Oamenii de afaceri de pe plan local l-au ales pe Klaus Iohannis ca preşedinte încă de acum două luni

România ar trebui să fie condusă de către preşedintele Klaus Iohannis şi de un premier sau un ministru de finanţe în persoana lui Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale - acesta a fost rezultatul opiniilor centralizate ale oamenilor de afaceri care au răspuns chestionarului ZF pentru realizarea ediţiei din acest an a anuarului „Who's who in business- Cei mai importanţi 1.000 de oameni din business“. 

Anuarul a apărut pe piaţă la începutul acestei luni, dar colectarea datelor a început la sfârştitul lunii august.

„Pe cine aţi propune pentru următoarele funcţii: Preşedintele României, Premierul României, Ministrul de Finanţe al României?“ - aceasta a fost întrebarea deschisă din chestionarul aplicat în rândul oamenilor de afaceri pentru realizarea celei de-a şaptea ediţii a anuarului ZF. Rezultatele centralizării răspunsurilor arată că cele mai multe „voturi“ pentru preşedinţia României le-a primit, din partea oamenilor de afaceri, Klaus Iohannis, politicianul de etnie germană care a ocupat funcţia de primar al Sibiului de aproape 14 ani.

 Dacă ar fi candidat la alegerile prezidenţiale, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, ar fi aduna o mare parte dintre voturile oamenilor de afaceri, care îl văd ca pe un candidat eligibil atât pentru funcţia de preşedinte, dar mai ales pentru cea de premier sau ministru de finanţe, unde a strâns cele mai multe voturi ale managerilor şi antreprenorilor.  Printre nominalizările făcute de oamenii de afaceri pentru funcţia de preşedinte al României s-au mai aflat fostul premier liberal Călin Popescu Tăriceanu, Crin Antonescu (fost preşedinte al Senatului), Cristian Diaconescu (fost vicepreşedinte al Senatului, fost ministru la Externe şi la Justiţie), Mircea Diaconu (actor şi europarlamentar), Monica Macovei (europarlamentar şi candidat independent la alegerile prezidenţiale din noiembrie), Raed Arafat (medic, secretar de stat la Ministerul de Interne), Teodor Meleşcanu (fost şef al Serviciului de Informaţii Externe şi candidat independent la alegerile prezidenţiale) sau Andrei Pleşu (scriitor, fost ministru al Culturii  şi al Externelor).

Preşedintele - „o persoană integră şi incoruptibilă“ 

Dincolo de nominalizările făcute cu nume şi prenume, o parte dintre oamenii de afaceri care au răspuns chestionarului ZF au preferat să contureze preşedintele „ideal“ prin prisma trăsăturilor pe care ar trebui să le deţină: „România are nevoie de o persoană responsabilă, capabilă să ia decizii corecte şi asumate, un bun negociator, o persoană care să îşi câştige respectul prin acţiuni concrete, nu prin vorbe“ sau „o persoană integră, onestă, inteligentă şi incoruptibilă“ sunt doar câteva dintre descrierile făcute de către respondenţii la chestionar.

„Preşedintele României trebuie să fie o persoană capabilă să asigure bunul mers al ţării, al economiei, să elimine piaţa neagră şi evaziunea fiscală, să asigure condiţii reale pentru creşterea consumului şi puterii de cumpărare a populaţiei“, a răspuns proprietarul uneia dintre cele mai mari reţele de retail cu capital local. Pentru un alt manager, mai importantă decât nominalizarea unor persoane este modul în care cei care ajung în funcţia de preşedinte, premier sau ministru de finanţe este „să vadă interesul comun al României, trecând peste apartenenţe politice şi uneori chiar peste orgolii“. De aceeaşi părere este şi un expat care conduce pe plan local o multinaţională din industria bunurilor de larg consum şi care spune că „important este să găsim un acord între nevoile economice şi cele politice ale statului român, care să ne permită o dezvoltare durabilă astfel încât să recuperăm decalajul faţă de celelalte membre UE“. La rândul său,un antreprenor din domeniul comerţului electronic crede că cel mai potrivit pentru funcţia de preşedinte al României ar fi „un masterand în economie şi relaţii internaţionale până în 40 de ani, neataşat politic şi nereprezentând niciun grup de interese“. Un lider vizionar şi strateg, care să valorifice, prin politici externe, potenţialul ţării - aceasta este o altă descriere a portretului de preşedinte cerut de oamenii de afaceri locali.

La polul opus s-au situat respondenţii care au spus că „nu avem pe scena politică un profil pe care să-l pot propune“ sau că „nu cunosc nicio persoană cu competenţe dovedite pentru nici una din funcţii“. În câteva dintre răspunsurile furnizate, oamenii de afaceri au spus că, dacă s-ar putea, şi-ar dori ca România să revină la statutul de monarhie. 

„Un premier care să acţioneze ca administratorul unei societăţi“ 

În categoria nominalizărilor pentru funcţia de premier s-au mai aflat, pe lângă guvernatorul Mugur Isărescu, şi fostul ministru al justiţiei Cătălin Predoiu sau fostul premier Tăriceanu.

Printre nominalizaţi s-au aflat şi oameni de afaceri locali, cele mai multe voturi fiind strânse de către Ion Ţiriac, fondatorul „imperiului“ Ţiriac Holdings sau Mariana Gheorghe, şefa celei mai mari companii locale, OMV Petrom. „Un om politic care înţelege mecanismele economice şi a lucrat cu success măcar 10-15 ani în companii performante sau a avut succes ca antreprenor“ sau „un perfomer în domeniul economic, până în 40 de ani, susţinut politic foarte puternic şi care să acţioneze ca administratorul unei societăţi“ - sunt câteva dintre descrierile făcute de către oamenii locali de afaceri pentru profilul premierului ideal. Dincolo de persoanele aflate în top 5 nominalizări pentru funcţia de premier, printre persoanele indicate de către respondenţi care ar merita să ocupe această funcţie se numără fostul comisar european Dacian Cioloş, actualul premier Victor Ponta, fostul premier Emil Boc sau şeful Autorităţii de Supraveghere Financiară, Mişu Negriţoiu. 

La Finanţe se cere „un profesionist recrutat de pe piaţa internaţională a muncii“

Dacă ar putea, oamenii de afaceri l-ar alege pentru funcţia de ministru al Finanţelor tot pe guvernatorul Mugur Isărescu sau pe Mihai Tănăsescu, fost ministru de finanţe şi vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii. În topul preferinţelor respondenţilor se mai află fostul ministru de finanţe Daniel Dăianu, Florin Georgescu, prim-viceguvernator al Băncii Naţionale sau chiar actualul ministru al finanţelor, Ioana Petrescu. Din mediul de afaceri, câteva dintre propunerile transmise de către respondenţi pentru această funcţie au indicat manageri precum Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economist-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Simion, partener în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală PwC, antreprenorul Radu Georgescu, fondatorul GECAD sau Tomas Spurny, CEO al BCR.

"O persoană cu experienţă vastă în domeniul finanţelor, un profesionist prin excelenţă, trezorier excelent pe termen scurt şi analist financiar anticipativ“,  „un economist recrutat din mediul privat şi fără apartenenţă politică“ sau „un profesionist recrutat de pe piaţa internaţională a muncii care are minimum 20 de ani de experienţă în mai multe industrii şi companii private din lumea reală“ sunt doar câteva dintre descrierile respondenţilor pentru un profilul unui ministru de finanţe ideal pentru România.