Mesaj pentru noul preşedinte Klaus Iohannis şi pentru guvern: Faceţi bugetul şi păstraţi CAS redusă cu 5 puncte procentuale anul viitor!

România a votat un nou preşedinte, Klaus Iohan­nis, şi are acelaşi guvern condus de premierul Vic­tor Ponta - care a rămas deocamdată pe poziţii, dar nu are încă un buget pentru anul viitor.

Un buget care, indiferent cum va fi construit, trebuie să menţină cota redusă de CAS şi să nu includă taxe majorate sau noi impozite.  Cota redusă de CAS înseamnă că statul lasă compani­ilor la dispoziţie 1,5 mld. euro pe an, bani pe care firmele pot să-i aloce pentru majorarea salariilor angajaţilor sau pentru creşterea investiţiilor, cu impact asupra creării de noi locuri de muncă.

Dincolo de promisiunile electorale, caracteristice anilor cu alegeri, prezidenţiale şi nu numai, 2015 este pentru moment „în ceaţă“, fiind marcat de o serie de incertitudini fiscale. Mediul de business aşteaptă cu nerăbdare bugetul pentru 2015.

Iar marea întrebare este dacă reducerea CAS cu cinci puncte procentuale la angajator - cea mai importantă măsură de relaxare a fiscalităţii adoptată de actualul regim politic - va fi menţinută şi anul viitor.

Oamenii de afaceri români şi investitorii străini au susţinut că reducerea contribuţiilor este o măsură bună şi utilă. Un nivel împovărător al im­pozitării muncii prin contribuţiile sociale inhibă crearea de noi locuri de muncă. Problema este că persistă nesiguranţa: nu este clar dacă măsura va fi menţinută, iar dacă rămâne în vigoare în 2015 şi în anii următori, nu este sigur că nu vom vedea noi taxe sau impozite majorate pentru a compensa impactul reducerii CAS şi a acoperi deficitul generat.

Pierderea netă de venituri în urma reducerii CAS este estimată de Con­siliul Fiscal la 800 mil. lei în 2014, 5 mld. lei în 2015, 5,4 mld. lei în 2016 şi 5,77 mld. lei în 2017.

Ziarul Financiar a adresat 20 de întrebări celor doi candidaţi la preşe­dinţie, Klaus Iohannis şi Victor Ponta. Iar una dintre întrebări a vizat menţinerea reducerii CAS cu 5 puncte procentuale la angajator şi măsurile care vor fi adoptate pentru acoperirea deficitului bugetar creat în 2015.

Klaus Iohannis, primarul de etnie germană din Transilvania ales de români să le fie preşedinte pentru următorii cinci ani, a răspuns că reducerea CAS a fost una dintre măsurile fiscale pe care PNL le-a susţinut şi când s-a aflat la guvernare. „Problema este însă că în acest moment guvernul nu are nici măcar un draft de buget, nu ştim ce se va întâmpla cu această măsură, dacă ea va putea fi menţinută sau nu şi care este gândirea guvernului pentru 2015“, a spus Iohannis în răspunsul transmis ZF pe data de 10 noiembrie 2014.

La rândul lui, premierul Victor Ponta a dat asigurări că reducerea CAS va rămâne în mod cert în vigoare la anul. Există suficiente căi de finanţare a deficitului, mai mari decât calculul strict contabil: 1,3 miliarde încasări în plus la CAS, CASS, impozit pe venit - prin crearea de noi locuri de muncă; 1,24 miliarde încasări la TVA, 4 miliarde de lei în plus prin recuperarea a 10% din datoriile firmelor aflate în insolvenţă, 1,9 miliarde de lei prin reducerea cu 10% a evaziunii, după reducerea CAS. Vom îmbunătăţi colectarea, a răspuns Ponta la întrebarea ZF.

„Pentru ca scăderea CAS să aibă un impact pozitiv asupra firmelor care activează în România, ea trebuie să fie sustenabilă. Dacă ea va impune o creştere a altor impozite şi taxe, ea nu va avea rezultatul scontat. În momentul de faţă, dacă vom adăuga la impactul scăderii CAS alte măsuri cu impact bugetar ajungem la concluzia că România va cunoaşte o creştere a anumitor impozite în 2015 şi va avea un deficit bugetar mai mare decât cel la care s-a angajat în faţa Comisiei Europene“, spune Radu Crăciun, economistul-şef al BCR.

Ieri, premierul Victor Ponta a declarat că guvernul intenţionează să adopte cât mai repede în perioada următoare bugetul şi a reafirmat că nu va fi schimbată cota unică şi nu cresc taxele. „Avem un buget pregătit care să continue creşterea economică şi măsurile care până acum ne-au asigurat dezvoltarea.“

Contribuţiile de asigurări sociale au fost diminuate la angajatori de la 20,8% la 15,8% din salariul brut al angajatului.

Nesiguranţa păstrării CAS redusă şi în 2015 a determinat mulţi angajatori să amâne deocamdată alternativa majorării salariilor angajaţilor, pentru a nu fi nevoiţi să le taie anul viitor. În urma reducerii contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) cu 5 puncte procentuale la angajatori, deficitul sistemului de pensii publice va ajunge în 2017 la aproximativ 21 mld. lei (circa 2,7% din PIB), nivelul fiind de 21 de ori mai mare decât în 2008. Consiliul Fiscal a avertizat că, în condiţiile creşterii deficitului la bugetul de pensii şi deficitul bugetului consolidat se poate apropia „periculos“ de pragul de declanşare a procedurii de deficit excesiv (3% din PIB), fără identificarea unor măsuri compensatorii de amploare, concretizate în majorări sau extinderi de bază de impozitare şi/sau reducerea unor cheltuieli.

Deficitul bugetului consolidat ar urma să fie redus anul viitor la 1,4% din PIB, de la 2,2% din PIB în 2014, potrivit Programului de convergenţă transmis la Bruxelles.

La nivelul Uniunii Europene, România a fost, după Grecia, a doua ţară cu cea mai dură ajustare fiscală structurală din Uniunea Europeană în 2010-2013, potrivit Eurostat.

Va merge Iohannis pe modelul german de austeritate?

Rămâne de văzut dacă noul preşedinte de etnie germană Klaus Iohannis va merge pe modelul nemţesc de austeritate.

Pentru Germania, cea mai mare economie europeană şi cel mai mare partener comercial al României, 2015 va fi anul bugetului echilibrat - zeroul cel negru sau „schwarze Null“ în germană, politică cu foarte puţini fani în afara Germaniei. Unii critici au reproşat Germaniei că vrea să aducă bugetul la echilibru, limitând cheltuielile, în vremuri în care economia ţării şi zona euro au nevoie de investiţi­ile germane.

Atât FMI, cât şi Banca Centrală Europeană au cerut Germaniei să cheltuiască mai mult pentru a stimula creşterea economică în interior şi în zona euro.

România, pe „podiumul“ ajustărilor fiscale din Uniunea Europeană

România a fost în perioada 2009-2013 printre ţările postcomuniste unde ajustările fiscale au fost cele mai severe, alături de Letonia, Lituania, Rusia şi Slovacia, deficitele bugetare din aceste ţări scăzând cu 5% din PIB sau chiar mai mult în acest interval, arată un raport al FMI care analizează ultimul sfert de secol de tranziţie pentru ţările din regiune.

La nivelul Uniunii Europene, România a fost, cu excepţia Greciei, ţara cu cea mai dură ajustare fiscală structurală din Uniunea Europeană în perioada 2010-2014, ajustarea depăşind 7% din PIB, potrivit Eurostat.

Criza financiară a afectat considerabil situaţia fiscală a ţărilor în tranziţie, veniturile bugetare reducându-se drastic în contextul prăbuşirii cererii private.

Creşterea susţinută în principal de cererea internă în perioada anterioară crizei a dus la creşterea  veniturilor fiscale din impozitarea profitului şi consumului. Totuşi, politicile fiscale s-au dovedit mai puţin prudente decât păreau iniţial. Oportunitatea de a folosi veniturile pentru reduceri mai consistente  ale deficitelor a fost trecută cu vederea în anii de boom. Multe ţări au adoptat reguli fiscale, dar acestea nu au ţinut cont de ciclurile economice, conform raportului FMI „25 Years of Transision - Post-comunist Europe and the IMF“. Având în vedere povara fiscală deja mare, în majoritatea ţărilor ajustarea va trebui să vizeze în special cheltuielile şi îmbunătăţirea modului în care sunt administrate şi colectate taxele, spun specialiştii FMI.

În multe ţări, chiar şi acolo unde nivelul cheltuielilor a fost ajustat, structura cheltuielilor rămâne o problemă. Reformele privind aceste cheltuieli, în special în domeniul sănătăţii, al educaţiei şi alte sectoare ar putea creşte eficienţa cheltuielilor publice. Totodată, protejarea chetuielilor de capital şi consolidarea practicilor bugetare pe termen mediu ar creşte predictabilitatea, îndreptând politica fiscală către atingerea obiectivelor, inclusiv creşterea economică şi reducerea sărăciei.

În România, cheltuielile făcute de stat cu proiecte de investiţii însumau 8,1 mld. lei în septembrie anul acesta, faţă de 10,6 mld. în septembrie 2013.

Factorii demografici reprezintă şi ei o provocare majoră pentru politicile bugetare şi strategiile de creştere la modul general, având în vedere scăderea ponderii populaţiei cu vârstă de muncă în total. Până în 2050, rata de dependenţă demografică pentru cei peste 65 de ani este aşteptată să se dubleze. Andra Oprescu