Cursul valutar şi bursa au ignorat agitaţia politică legată de alegerile prezidenţiale

Impactul alegerilor preziden­ţiale pe pieţele financiare a fost relativ neutru, cursul de schimb şi bursa înregistrând variaţii limitate în ultimele zile, însă pe termen scurt persistă unele riscuri din cauza volatilităţii din sistemul politic, a eventualelor turbulenţe în cadrul majorităţii parla­men­tare, după cum apreciază unii analişti.

Cursul de schimb leu/euro a oscilat în ultimele zile în jurul pragului de 4,43 lei/euro. Refe-rinţa pentru euro a crescut ieri cu 1,1 bani, la 4,4353 lei, după ce luni, în prima şedinţă de după anun­ţarea rezultatelor alegerilor pre­zidenţiale, scăzuse cu 0,29 bani, la cel mai redus nivel începând din 5 noiembrie.

„Impactul imediat pe pieţele financiare a fost unul neutru, dar există uşoare riscuri pe termen scurt pe fondul volatilităţii din sistemul politic: decizia Înaltei Curţi cu privire la dosarul de incompatibilitate al preşedintelui ales, precum şi eventuale tur­bulenţe în cadrul majorităţii parla­mentare. Însă, odată ce aceste variabile vor fi fixate, considerăm că pieţele financiare se vor sta­biliza, iar perspectivele funda­men­tale pentru activele din Ro-mânia rămân pozitive“, a declarat Mihai Patrulescu, senior econo­mist la UniCredit Ţiriac Bank.

Copreşedintele PNL Klaus Iohannis a declarat ieri că Partidul Naţional Liberal nou vrea să preia puterea, iar acest lucru se va întâmpla în 2015 sau cel mai târziu în 2016, când vor fi alegeri parlamentare, adăugând că PNL „nu vrea o cosmetizare a unui guvern PSD, de ochii lumii“, potrivit Mediafax.

Luni, după anunţarea alegerii noului preşedinte Klaus Iohannis, piaţa a fost relativ liniştită pentru leu, dar după închiderea şedinţei cursul a urcat peste nivelul de 4,4350 lei/euro. „Amplitudinea mişcării a fost indusă, cel mai probabil, de lichiditatea slabă specifică orelor respective, dar direcţia ar putea să fie generată de rezultatul surprinzător al ale-gerilor, care poate semnala unele incertitudini pe termen scurt privind actualul guvern (îngrijo­rări pe care pentru moment le considerăm supraevaluate). Un alt motiv al scăderii leului ar putea fi o licitaţie slabă pe termen lung“, spune Vlad Muscalu, econo­mistul-şef al ING Bank.

Şi Radu Crăciun, econo­mistul-şef al BCR, a spus că impactul pe pieţele financiare a fost neutru, conform aşteptărilor.

Faţă de nivelul de la sfârşitul lunii octombrie, leul s-a depreciat cu 0,5% faţă de euro. Aprecierea leului reduce povara clienţilor cu credite în valută, însă afectează nefavorabil exporturile, cel mai important motor al economiei.

Bursa de la Bucureşti a fost pe o uşoară creştere pe parcursul şedinţei de luni şi a închis pe plus, însă pe un rulaj la minimul ultimelor patru luni, investitorii fiind mai precauţi decât în mod normal înaintea schimbărilor de pe scena politică după alegerile prezidenţiale. Principalii indici ai pieţei, BET Plus, de referinţă, şi BET, al celor mai lichide acţiuni, au închis cu o creştere modestă, de 0,2-0,3%. Ieri, bursa de la Bucu­reşti a inversat până la mijlocul zilei creşterea uşoară din deschi­derea şedinţei, iar rulajul a revenit mai aproape de nivelul normal pentru prima parte a zilei, con­form Mediafax.

Evoluţiile politice interne vor continua să aibă şi în următoarele luni un impact minim atâta timp cât nu vor exista derapaje de politică fiscală sau perioade pre­lungite de instabilitate politică, în opinia economistului-şef al BCR.

Banca Naţională apreciază în cel mai recent raport privind inflaţia că există în continuare riscuri la adresa cursului de schimb generate de mediul extern (tensiunile geopolitice din regiune), dar şi de mediul intern.

Cursul de schimb al leului şi-a întrerupt în trimestrul al treilea mişcarea predominant descen­dentă care l-a caracterizat în prima parte a anului. La începutul anului, cursul de schimb a variat într-un interval destul de larg, de 4,45 - 4,52 lei/euro.