"Am înlocuit 3,6 milioane de hectare irigate cu 3,6 milioane de metri pătraţi de birouri, dar vacile nu mănâncă ciment...Viitorul Constanţei şi al zonei de sud-est stă în realizarea unui cluster logistic navigabil pentru agricultură"

Crearea unei burse regionale de cereale,  mai ales că există Portul Constanţa, ca să nu mai stăm ”la mâna traderilor şi speculatorilor”, şi susţinerea investiţiilor în agricultură, care funcţionează acum numai la o treime din potenţial, a fost votată cea mai interesantă idee de către comunitatea de business din Constanţa şi din regiunea de sud-est a ţării, o zonă extrem de săracă şi ocolită de investiţii.

”Această idee ne poate aduce 5-7 miliarde de euro în plus în fiecare an”, a spus Stelian Fuia, acum un antreprenor agricol din Călăraşi (fost ministru al agriculturii în guvernarea PDL), desemnat de cei aflaţi la masa 9 să susţină ideea.

Peste 120 de oameni de afaceri şi reprezentanţi ai companiilor din zonă s-au reunit la Constanţa pentru a participa la o discuţie legată de dezvoltarea României şi a zonei de sud-est, organizată de BCR şi ZF în cadrul proiectului ”Cum dezvoltăm România – oportunităţi de afaceri şi dezvoltare locală”.

Participanţii la discuţie au fost împărţiţi la 12 mese, fiecare venind cu o soluţie de dezvoltare ce a trebuit să fie votată de ceilalţi. Cei mai mulţi mizează pe agricultură pentru a creşte zona de sud-est, care are un PIB inferior mediei naţionale – 6.650 de euro: ”Apa curge la deal” (toată suprafaţa argricolă să fie irigabilă – masa 7); ”Dobrogea – România, mândră grădină” (îmbinarea potenţialului agricol cu energia eoliană şi cu turismul – masa 8); ”Agricultura micilor producători” (organizarea unor cooperative pentru ca micii producători, în special cei de mâncare organică, să îşi aducă şi să îşi vândă marfa – masa 11); “Calea bunăstării” (o reţea de parcuri industriale pe toată lungimea canalului, o reţea internodală, feroviară, aeriană şi navală şi terminarea canalului Siret-Bărăgan, care ar scoate la suprafaţă 200.000 de hectare de teren agricol – masa 3).

Alte mese au mizat pe: turism – ”365 de zile pe litoralul românesc” (masa 2); pe dezvoltarea antreprenoriatului – ”Deşteaptă-te, române” (masa 6) sau ”Arhimede, calificăm şi promovăm” – eficientizarea potenţialului uman al zonei (masa 10); ”Un strop de fericire” - Statul şi organele statului să facă un pas în spate (masa 4) (”de doi ani de zile aştept PUT-ul pentru o construcţie”, spune un antreprenor) sau pe industrie, respectiv parcuri industriale – ”Hai să nu mai navigăm doar pe Internet” (masa 5). Masa 12 a venit cu ideea ”Dobrogea, paradis fiscal”, ”ca să ajutăm toate zonele”.

Sergiu Manea, vicepreşedintele BCR pe corporate, a spus că zona de sud-est a ţării (Galaţi, Brăila, Tulcea, Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa) a rămas mult în urma zonei de vest a ţării, iar întrebarea este ”cum se pot recupera decalajele”. „Şomajul este foarte ridicat, scade populaţia stabilă, sectorul prelucrător scade – nu există parcuri sau clustere industriale, iar infrastructura din aceste zone nu are facilităţi, nu este conectată la Vest. De ce?”

În judeţul Constanţa, cel mai bogat din zona de sud-est, activează peste 26.000 de firme în care lucrează aproape 180.000 de salariaţi. Cifra de afaceri totală a acestor firme depăşeşte 7,3 miliarde de euro (anul 2012), iar din acest punct de vedere Constanţa este pe locul opt în România. Salariul mediu în mai 2014 era de 1.510 lei net, cu 10% sub media naţională. Galaţiul este pe locul 12 ca putere economică, cu afaceri de 4,8 miliarde de euro ale celor 13.400 de firme, iar Brăila este pe locul 28, cu numai 1,8 miliarde de euro, cifră de afaceri realizată de 7.500 de firme. Cel mai prost stă Tulcea (locul 37 la nivel naţional), cu o putere de 1,2 miliarde de euro la nivelul celor 5.900 de firme.  

În afara a ceea ce a mai rămas din construcţia de nave şi boom-ul din energia eoliană din ulitmii 4 ani, Constanţa a ratat dezvoltarea industrială, trăind numai din agricultură şi turism.

De ce nu are Constanţa un parc industrial nici acum? ”În loc să rezolvăm ceea ce cereau companiile – parcuri industriale şi logistice – noi tot timpul am căutat să inovăm şi am inovat greşit. Nu am legat infrastructura, iar toate aceste parcuri au fost reolcate în alte părţi. Credeam că Portul Constanţa este de ajuns. Încercăm acum să ne dezvoltăm în această direcţie cu ajutorul fondurilor europene”, a menţionat Decebal Făgădău, viceprimar al Constanţei din 2008. ”După prăbuşirea sistemului centralizat economic, care după ’89 şi-a pierdut orizontul, noi am încercat să ne descurcăm singuri şi nu am reuşit, din punct de vedere politic nu vorbeam aceaşi limbă. Trebuie să avem un plan integrat de dezvoltare şi o strategie pentru toată zona”.  

Sergiu Manea, de la BCR, spune că România nu îşi permite să fie o zonă de low-cost pe termen lung, cu valoare adăugată mică, având în vedere problemele demografic, în principal că populaţia scade. ”Ideea de cluster logistic navigabil pentru agricultură este valabilă. Eu spun că principalul activ al Mării Negre este Dunărea...Noi am avut 3,6 milioane de hectare irigate, iar acum avem 3,6 milioane de metri pătraţi de birouri...Cineva mi-a spus odată că vacile nu mănâncă ciment”. De asemenea, bancherul militează pentru parcuri logistice şi industriale, având în vedere resursele de energie (eoliene) din zonă.

Dar pentru toate aceste lucruri este nevoie de ”NOI”, exact răspunsul la întrebarea ”cine este de vină că România este pe ultimele locuri în Europa?”, a menţionat el.                

BCR împreună cu Ziarul Financiar au demarat în primăvară un proiect de întâlniri cu comunităţile locale de business în încercarea de a aduce la aceeaşi masă firmele, antreprenorii şi autorităţile locale, mai ales în condiţiile în care românii din business cooperează foarte puţin şi mai mult decât atât, nu se cunosc între ei.

Aceste întâlniri au mai avut loc la Iaşi (Schimbarea mentalităţilor – Adio, Dorel!), Braşov („Meseria – brăţară de aur“), Timişoara (Lanţuri de asamblare - „Când m-au întrebat elveţienii de ce mi-am pus gard la livada de patru hectare, am spus că pentru iepuri“), Cluj (Innovation City – ”Ai carte, ai parte de Cluj”), Piteşti (O nouă utopie? ”Resuscităm ARO, ne asociem cu Toyota şi devenim unii dintre cei mai mari producători auto europeni”), iar joi, pe 27 noiembrie, proiectul ”Cum dezvoltăm România – oportunităţi de afaceri şi dezvoltare locală” va ajunge la Sibiu.