Jacek Rostowski, ministrul care a ţinut economia Poloniei pe creştere în criză: „Folosiţi fondurile UE pentru investiţii, sprijiniţi antreprenorii şi eficientizaţi managementul la stat“

Autori: Bogdan Cojocaru , Roxana Pricop 26.11.2014

Încrederea într-un sistem bancar puternic, cartea deficitului bine jucată, intervenţia băncii centrale la momentul oportun şi insistenţa guvernului pe îmbunătăţirea competitivităţii economice, pe stimularea cererii şi pe sprijinirea mediului de busines sunt ingredientele „miracolului” polonez, destăinuite publicului ZF de Jacek Rostowski. El a fost ministrul de finanţe sub ghidajul căruia economia poloneză a devenit singura din Uniunea Europeană care a reuşit să evite recesiunea după criza din 2008 şi chiar să crească. „Miracolul” polonez depăşeşte sferele economicului şi se reflectă în poziţia politică pe care Polonia o are în prezent în Uniunea Europeană. Premierul cu care Rostowski a făcut echipă, Donald Tusk, va deveni la 1 decembrie preşedintele Consiliului European, una dintre cele mai puternice funcţii din UE. Cu un management puternic, Polonia a devenit unul dintre cei mai apropiaţi parteneri ai Germaniei, cea mai mare şi mai influentă economie europeană, ceea ce a permis Varşoviei să ia rolul de vârf de lance în ofensiva politică occidentală contra Rusiei, o ţară de care Polonia depinde energetic.



Jacek Rostowski, fostul ministru de finanţe al Poloniei în plină criză economică, a povestit, într-un interviu acordat în ex­clusivitate pentru ZF, cum a rezistat economia po­loneză urgiei care a în­genuncheat toate statele Europei. Eco­nomistul este invitatul special al Galei ZF 2014 „România 5% creştere economică“, organizată în această seară.

 

Ce a spus Jacek Rostowski în interviul acordat ZF:

+ Polonia a fost singura ţară europeană care a evitat recesiunea în 2009. În acelaşi timp, Polonia a avut parte de cea mai puternică creştere economică din Europa în intervalul 2009-2014, avans care a ajuns la o valoare cumulată de circa 25% din PIB. Surprinzător este că, luând în consi­de­rare acelaşi interval de timp (2009- 2014), pe locul doi în clasament este Slovacia, ţară în care creşterea eco­no­mică cumulată a fost la jumătate faţă de cea înregistrată în Polonia.

+ Polonia a intrat în criză cu o situaţie eco­nomică bună, însă fără un mana­gement eficient nu ar fi avut aceste rezul­tate. Cu toate acestea, nimeni nu ar fi zis în anul 2007 că Polonia este cea mai competitivă ţară, mai competitivă chiar decât Cehia sau Slovacia.

+ Cu ce s-a diferenţiat Polonia a fost modul în care a accesat fondurile structurale. E drept, toate statele membre ale Uniunii Europene au avut aceleaşi nivel de alocare a fondurilor structurale (proporţional cu nivelul PIB-ului şi alţi factori, cum ar fi gradul de dezvoltare din anumite domenii - n.red.), dar noi am folosit mai mult din aceste fonduri, iar cea mai mare parte a banilor s-a dus către investiţii.

+ Nu cred că Polonia a folosit fondurile europene mai eficient decât alte state, doar că Polonia a canalizat o mare parte din fonduri spre investiţii.

+ Îmi place să cred că am făcut câteva lucruri bune – managementul macroeconomic şi fiscal bun, dar şi faptul că am fost constanţi în a îmbunătăţi permanent competitivitatea economiei.

+ O creştere economică timp de şapte ani consecutivi, într-o perioadă de criză, a presupus un management eficient. Am fost constanţi în îm­bunătăţirea competitivităţii economiei poloneze şi cred că în toată această perioadă am reuşit să construim fundaţia pentru o creştere economică puternică în viitor.

+ Nu doar că ne-am întors la creştere 3% estimată pentru anul acesta şi următorul, dar am pus bazele unei creşteri puternice pentru viitor.

+ Cred că un indicator important care ar trebui luat în considerare pentru stabilirea bunăstării populaţiei ar trebui să fie, pe lângă PIB per capita, valoarea mediană a PIB-ului per capita. Adică să vedem câţi dintre locuitori sunt peste valoarea mediană şi câţi sunt sub acest indicator.

+ În ceea ce priveşte şomajul, este foarte important ca acest indicator să fie folosit prin comparaţie cu alte state europene, pentru că întreaga Europă a înregistrat creşteri ale şomajului în criză. În 2005, conform Eurostat, Polonia a avut cel mai ridicat nivel al şomajului din rândul statelor membre ale Uniunii Europene, iar anul trecut a ajuns la nivelul mediu din Uniunea Europeană, fiind de circa 10%. Ne-am îmbunătăţit poziţia în clasament, datorită îmbună­tăţirii competitivităţii economiei.

+ Am fost luaţi prin surprindere de criză, aşa că a trebuit sa tăiem din cheltuieli şi le-am redus în 2009. Dar chiar şi cu aceste reduceri, chiar mari, deficitul a crescut. Eram confortabili cu rezultatul. Am crezut că este ceea ce trebuie făcut, era rezultatul unor tăieri de taxe anterioare, dar am continuat cu reducerile de taxe promise în paralel cu reducerile de cheltuieli. Astfel că am ajuns la  un deficit de până la 7,5% din PIB.

+ Deficitul, cheltuielile publice, în creştere, dar mai puţin decât am previzionat iniţial, şi reducerea de taxe, care a dus la majorarea cererii, au fost factorii care au ajutat indicatorii macro­eco­nomici ai Poloniei.

+ Motivul pentru care am lăsat deficitul să crească în 2009 (când am aplicat reduceri de taxe şi s-au majorat şi cheltuielile, unde un aport important l-au avut şi proiectele finanţate cu fonduri UE) a fost acela că am ştiut că avem un sistem bancar puternic. Am ştiut că nu intrăm în recesiune tocmai datorită faptului că sistemul financiar-bancar a fost cel care a generat criza, iar noi aveam un sistem bancar puternic. Problema era, ca şi în cazul României, că rezervele Băncii Centrale erau foarte scăzute. Zlotul polonez s-a depreciat până la 5 unităţi pentru un euro, adică o scădere de 20%. Culmea a fost că, pentru remedierea situaţiei, nu a intervenit banca centrală, ci guvernul, care avea şi mai puţini bani la dispoziţie, în rezerve. Este incredibil ce se poate face, chiar şi cu o sumă mică de bani, cu o astfel de măsură aplicată în condiţiile unei pieţe foarte „subţiri”.

+ De asemenea, în 2009 am semnat un acord pentru o linie de credit flexibilă cu Fondul Monetar Internaţional, pe care nu am folosit-o niciodată. Ştiam că FMI ştie mai multe despre economie decât Comisia Europeană.

+ Reformele pe care le-am aplicat timpuriu - începute chiar din 1989 -, cu şapte ani mai devreme decât România, ne-au ajutat să avem o creştere economică mai accelerată decât ţara voastră.

+ Cred că am fost foarte motivaţi să introducem reforme, uneori poate am fost prea entuziaşti şi am făcut greşeli, dar am ţinut piaţa flexibilă şi am dat antreprenorilor o şansă. IMM-urile au avut oportunitatea să se dezvolte, iar acum Banca Mondială plasează Polonia pe un loc fruntaş (locul 32) în rândul destinaţiilor de afaceri.

+ Sunt mulţumit de rezultatul alegerilor prezidenţiale din România, care este bine văzut în vest şi dă României o şansă să îşi îmbună­tăţească imaginea în mod semnificativ. Din ce am înţeles, noul preşedinte este pro-business şi un susţinător al economiei de piaţă, iar politica faţă de Rusia a preşedintelui ales este aceeaşi cu a noastră şi a Germaniei. Am putea spune că există premisele creării unui „triunghi”, prin colaborarea celor trei state, dată fiind situaţia dificilă din Ucraina.

+ Polonia ar trebui să se apropie de media Europei de Vest, ca nivel de dezvoltare, cam în anul 2027, iar România puţin mai târziu. Problema noastră principală nu este cum ajungem din urmă vestul Europei, ci cum facem ca acesta să iasă din perioada de stagnare şi să intre din nou pe o pantă de creştere. Este bine că ne luptăm să ajungem din urmă Vestul, dar nu vom avea prea multe beneficii dacă îl ajungem şi el stagnează. Există temeri că Europa de Vest se află în faţa unei stagnări „seculare”, ceea ce ar însemna stagnare pentru următorii 5-10 ani, iar aceasta este una dintre marile provocări căreia va trebui să îi facem faţă.

+ În opinia mea, ca om politic, nu există o sumă de bani care să poată compensa lipsa democraţiei. Să nu credem că dictatura va aduce vreodată prosperitate economică. Iar ţinta propusă de ZF, de 5% creştere economică pe an, este un obiectiv excelent.

Interviul cu Jacek Rostowski poate fi vizionat pe platforma live.zf.ro începând cu ora 12:00
 

Jacek Rostowski, un profesionist al economiei recunoscut internaţional
 

Recunoaştere internaţională:

În 2010, Financial Times l-a desemnat pe Jacek Rostowski al doilea cel mai bun ministru de finanţe din UE, într-un top care cuprinde cele mai mari 19 economii, după omologul german, şi totodată mentorul cancelarului Angela Merkel, Wolfgang Schaeuble. În 2011 şi 2012 polonezul s-a clasat pe locul trei. În 2009 a fost numit de revista The Banker ministrul european de finanţe al anului.

Cariera de economist şi de politician:

Rostowski a fost ministrul de finanţe al Poloniei între 16 noiembrie 2007 şi 27 noiembrie 2013 şi unul dintre „locotenenţii” de bază ai pe atunci premierului Donald Tusk. Tusk va fi de la 1 decembrie preşedintele Consiliului European.

La începutul anilor 1980, Rostowski a activat în Campania Poloneză de Solidaritate, un grup londonez de sprijin al celebrei mişcări sindicale Solidaritatea. După căderea comunismului, în 1989 şi 1990, el l-a ajutat pe ministrul de finanţe de atunci Leszek Balcerowicz să dezvolte terapia de şoc prin care Polonia şi-a făcut tranziţia de la economie centralizată la economie de piaţă. În timpul mandatului de ministru, Rostowski a fost criticat de fostul lui mentor din cauza modificărilor aduse sistemului de pensii. Rostowski, recunoscut pentru ieşirile publice tăioase, i-a reproşat lui Balcerowicz că nu-şi înţelege propriile reforme.

De asemenea, la începutul anilor ’90, Rostowski a fost consilier al guvernului Rusiei pe teme de politică macroeconomică.

Din 1997 şi până în 2000 a fost consilier la banca centrală poloneză, iar din 2004 până în 2007 a lucrat în funcţia de consilier economic al băncii Pekao, una dintre cele mai mari din ţară. Pe lista aventurilor bancare se numără şi Banca Europeană pentru Investiţii.