Harta energiei. Un tezaur de peste 30 mld. € este văzut mereu ca un potenţial

Autor: Roxana Petrescu 26.11.2014

„Printr-o strategie energetică ambiţioa­să, una reală, nu doar clamată, România lucrului bine făcut are toate atuurile pen­tru a deveni un veritabil pol energetic re­gional. Dacă vom fruc­tifica toate opor­tu­nită­ţile economice şi geostrategice, inclusiv di­ver­si­fi­carea resurselor, ţara noastră se poate plasa du­rabil şi efi­cient pe harta energetică regională.“ Aceste cuvinte se află în programul prezidenţial lansat în campania electorală de noul preşedinte al României, Klaus Iohannis.

Ziarul Financiar a decis să adune la un loc toate atuurile din domeniul energetic şi al re­sur­selor minerale pe care le are Ro­mâ­nia, într-un efort de a scoate în evi­denţă prin­ci­pa­lele ac­tive care alimentează foa­mea de ener­gie locală. Date­le au fost cu­lese por­nind de la cele mai recente statistici rea­li­za­te de Transelectrica, de la in­for­maţiile furnizate de companii sau de la cele pu­blicate pe site-uri precum cel al Agenţiei Naţionale de Re­sur­se Minerale (ANRM).

De la extracţia cărbunelui, pro­duc­ţia de petrol şi gaze naturale, trans­portul gazelor până la vân­zarea carburanţilor re­zul­taţi în urma procesării pe­trolului în cele mai mari rafinării locale, energia este o piaţă de pes­te 30 de miliarde de euro, în care lu­crează peste 110.000 de oameni, de la mine până la vân­ză­tori din bezinării.

Aceste cifre au rezultat în urma cen­tralizării făcute de ZF pe baza da­te­lor furnizate de Registrul Comerţului.

Mai departe, pe baza datelor ANRM, ZF a realizat harta resurselor minerale din România. Pe acest atlas al bogăţiilor mi­nerale sunt evidenţiate 77 de subs­tan­ţe, de la minereul de uraniu până la apele minerale.

De ce este necesar acest exerciţiu?

România este a cincea ţară la nivel euro­pean în funcţie de producţia de gaze şi petrol şi are una dintre cele mai mici dependenţe faţă de im­portul de gaze ruseşti. Mixul de energie, care inclu­de toate formele de pro­duc­ţie, de la gaze, căr­buni, hidro, nuclear sau energie verde este echi­librat, România având posibi­lita­tea de a-şi consolida statutul de exportator în regiune. Recen­tele descoperiri de gaze din Marea Neagră pot face din Ro­mâ­nia cap de pod pentru o nouă sursă de alimen­tare a Europei, dincolo de tradiţionalul gaz rusesc.

Întrebaţi de ZF cum poate România să ajungă la o creştere de 5% pe an, managerii din energie au venit cu mai multe propuneri. În contextul în care ponderea industriei în PIB este de 30%, oamenii din energie spun că este obligatoriu ca facturile să fie mici, astfel încât să existe consum. Listările la bursă, pregătirea noilor generaţii, reducerea TVA, a impozitării muncii, facilităţi pentru investiţiile străine mai mari de 100 de milioane de euro sau chiar o reducere a taxelor şi impozitelor plătite de companiile care investesc mai mult de 10 milioane de euro sunt alte măsuri propuse de oamenii din energie.

Numitorul comun este însă mereu acelaşi: elaborarea unei strategii care să treacă de schimbările de pe scena politică şi care să seteze liniile de dezvoltare ale acestui sector.