„Într-o economie nu ar trebui să existe salariu minim legiferat, nici controlul preţurilor“

Majorarea salariului minim în 2015 este o măsură distructivă pentru economie şi va afecta populaţia slab calificată şi tinerii care caută un loc de muncă, nefiind susţinută de nivelul actual de productivitate.

 

„Nu ar trebui să existe salariu minim într-o economie. Şi nicio formă de control a preţurilor, minime sau maxime. Toate acestea au efecte negative asupra pieţei“, a declarat Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie la Uni­versitatea Româno-Americană, la ZF Live.

 

Mai mulţi economişti - cadre didactice, analişti şi ma­na­geri - au publicat re­cent o scrisoare des­chisă adresată guver­nului prin care solicită amâ­narea deciziei de creştere a sala­riului mi­nim, arătând că această măsură va afecta în principal populaţia slab calificată şi tinerii care caută un loc de muncă.

 

Semnatarii îşi argu­men­tează poziţia în primul rând prin faptul că „salariul minim“ instituie o prohi­biţie: îi împiedică pe anga­ja­tori să colaboreze cu per­soanele slab calificate, precum tinerii fără experienţă, în situaţia în care pro­duc­tivitatea muncii acestora este inferioară sala­riului stabilit în mod artificial prin lege. În consecinţă, fixa­rea unui nivel minim al salariilor mai sus decât cel deter­minat de realitatea eco­nomică duce la descurajarea cererii de muncă (din partea anga­jatorilor), la creşterea şomajului şi a economiei subterane.

 

În scrisoare se menţionează că rata şomajului în rândul tinerilor este de aproape 4 ori mai mare decât rata generală a şomajului (23,9% faţă de 6,7%), iar „munca la negru“ a luat proporţii îngrijorătoare. Potrivit Consiliului Fiscal, unul din cinci salariaţi lucrează „la negru“. Semnatarii mai arată, printre altele, că prin creşterea salariului minim de la 700 lei în 2012 la 900 lei în prezent şi la 1.050 lei în 2015, nivelul aces­tuia se va majora cu peste 50% în doar câţiva ani, în timp ce creşterea Produsului Intern Brut (PIB) este estimată la 9%.