Radu Crăciun, BCR: Şi un deficit de 2,5% ar fi ok. Condiţia este ca un deficit mai mare să fie însoţit de o creştere mai mare a PIB

Autor: Andra Oprescu 12.12.2014

Radu Crăciun, economistul-şef al BCR, a prezentat ieri rezultatele unei analize privind ipotezele de creştere economică şi a comentat cifrele pe care este construit bugetul anului 2015.



Prioritatea României ar trebui să fie creşterea economică şi continuarea procesului de con­vergenţă, iar deficitul bugetar nu trebuie privit atât din pers­pec­tiva cifrelor, cât a avansului eco­no­mic care îl însoţeşte, a spus Radu Cră­ciun.

„Din punctul meu de vedere nu contează atât de mult cât este deficitul, şi un deficit de 2,5% ar fi ok. Condiţia este ca un deficit mai mare să fie însoţit de o creştere economică mai mare. Do­bânzi poţi să plăteşti doar dacă ai creş­tere a PIB.“

Economistul este de pă­rere că România se împrumută mult şi că ar trebui acordată mai multă impor­tanţă destinaţiei pe care o au banii îm­prumutaţi, nu doar costurilor: de ce ne împrumutam aşa de mult? „Dincolo de titlurile triumfaliste pe care le vedem: «România a reuşit să se împrumute la dobânzi foarte mici», ar trebui să ne întrebăm pentru ce s-a împrumutat România şi la ce am folosit acei bani.“

El adaugă că  acordul cu FMI nu era neapărat necesar: „O ţară aflată în situaţia României nu are nevoie de Fond şi o ţară aflată în situaţia Ro­mâ­niei la momentul când a semnat acor­dul nu are nevoie de Fond. Acordul cu FMI putea foarte bine să nu fie semnat“. Crăciun atrage însă atenţia că plecarea FMI înseamnă o creştere a profilului de risc al României, care nu a dovedit că poate avea politici sustena­bile fără un „majordom“ care să îi spună ce să facă.

„Cred că acordul cu FMI a fost contractat pentru centura de siguranţă pe care o oferă, într-un context geopo­litic complicat. Problema este că fondul are competenţe pe macro şi a ajuns să se ocupe de managementul privat şi listări la bursă“, mai spune econo­mistul. Acesta adaugă că pentru anul viitor BCR anticipează o creştere „me-diocră“ de 2%, iar inflaţia va rămâne la niveluri relativ scăzute, din cauza deficitului de cerere.

În privinţa creşterii de 2,5% pe care este construit bugetul pentru anul viitor, el spune că deşi aceasta este peste prognozele băncii, poate fi atinsă în condiţiile în care se reiau investiţiile.

„În contextul crizei şi al evoluţiilor economice din ţările UE, unde ne ba­zam mult pe exporturile care s-au re­dus, devine esenţial ca tot ceea ce în­seamnă cerere internă să fie stimulată. Problema investiţiilor ar trebui să fie prioritatea zero, din păcate noi venim deja cu un handicap din campania electorală. Mă îngrijorează că şi 2016 este an electoral.“

Crăciun spune că deşi o creştere de 2% a PIB este foarte bună, comparativ cu situaţia la nivelul Uniunii Europene, pentru România această creştere este prea mică dacă se are în vedere continuarea procesului de conver­genţă.