Traian Băsescu: Trebuie un mediu fiscal mai favorabil presei. Bilanţul la 10 ani de mandat

Preşedintele Traian Băsescu susţine, sâmbătă seară, cu o zi înainte de încheierea mandatului, o conferinţă de presă, de bilanţ, la care sunt invitaţi să participe toţi jurnaliştii interesaţi, atât din presa centrală, cât şi din cea locală.

- Vreau să stabilim de la bun început cum se desfăşoară conferinţa de presă. Nu este o conferinţă de bilanţ, ci de final de mandat

- aş vrea ca românii să aibă poza României, nu cea propovăduită la televizor de cei care nu prezintă cifrele reale

- ma voi fixa pe trei segmente foarte importante pentru viitorul romanilor

- vreau să mulţumesc românilor pentru onoarea pe care mi-au făcut-o de a fi preşedinte 10 ani

internetul a devenit pentru noi toti un mod de viată. Nimănui nu trebuie să ii treacă prin cap să abuzeze.

- dacă la începutul mandatului meu eram o ţară NATO, în momentul de faţă sunt o ţară NATO credibilă în interiorul Alianţei

- România trebuie să investească mai mult în apărare

- Trebuie să spunem că obligaţia este să continuăm. Totul trebuie consolidat.

 - Este nedrept să nu răspunzi atunci când ţi se cere o misiune în Afganistan, de exemplu.

- Drumul normal al României este să se consolideze în aliat credibil şi să consolideze parteneriatul cu SUA în interiorul alianţei.

- A doua poză care trebuie făcută românilor şi pe care nu o văd pusă sub ameninţare, este legată de prezenţa noastră în UE.

- UE este singura opţiune viabilă pentru a ajunge la prosperitate, cândva. Aşa cum pentru securitate nu avem alternativă la NATO, pentru creşterea nivelului de trai nu avem altă alternativă decât UE

- Schengen şi absorbţia ţin de Guvern. Suntem departe de imaginea pe care ne-o facem când vorbim de noi şi de UE. Este la fel ca în cazul garantării securităţii prin NATO.

- Am primit o Românie care terminase procesul de negociere, dar avea o lungă listă de lucruri de rezolvat

- Am semnat în aprilie 2005, cu onoare, la Luxemburg, Tratatul de aderare. A fost un efort al guvernelor, diplomatic. În 2007 am devenit membri ai UE.

- A fost perioada crizei. În interiorul UE era un curent puternic de separare a zonei euro de zona non euro. Am avut şansa unei - Germanii care nu a vrut două categorii de state în Europa. Cu sprijinul Germaniei am avut dreptul de a fi partenerii la deciziile ce vizau zona euro. Am devenit parteneri în zona Euro plus. România participă o dată pe an la reuniunea grupului din zona euro. Am adoptat Tratatul fiscal, care stabileşte ca statele să îşi garanteze dezvoltarea şi prosperitatea din resursele pe care le produc. Se interyic deficitele şi se stabileşte ca deficitul structura să fie de maxim 1%, limită la care România a ajuns, dar trebuie să ajungem şi la excedentul generat de economie în următorii ani.

 - Vechii membrii ai UE au ajuns la grade de îndatorare de peste 100%, sau peste 100%, ca în cazul Greciei sau Portugaliei. Este enorm. Opţiunea de a ratifica Tratatul Fiscal a fost bună. Ne garantăm o dezvoltare durabilă, cu resurse credibile. Îndatorările sunt destinate investiţiilor, nu consumului.

- De la aderare, România a făcut progrese formidabile, pe care nu le recunoaştem, dar ele sunt. Sunt consemnate. Rata inflaţiei: 1,4%, rata la dobânzi pe termen lung 4,8%, cursul, mai mic decât marja de 15%, deficitul sub 3%. Astăzi România îndeplineste criteriile de convergenţă. Îi voi preda lui Iohannis o ţară care îndeplineşte criteriile aderării la zona euro.-

- În ultimii 10 ani a scăzut inflaţia. PIB în euro - 61 miliarde euro în 2004, 152 miliarde, în 2014. O creştere de 2,5 ori a PIB. Exporturile în 2005 - 11,6 miliarde, în 2014 vor depăşi 50 de miliarde. Spectaculos în raport cu situaţia medie din UE e ponderea industriei. Dacă la nivelul UE, ponderea industriei în PIB este de 17-18, în România este de peste 33%.

- Investiţiile străine directe s-au făcut preponderent în industrie. Agricultura a avut ani de succes, datorită voii Domnului, dar si a subvenţiilor. Avem o perspectivă bună, dar trebuie să cheltuim fondurile europene pentru infrastructura de transport, pentru competitivitate.

- Sunt nişte realităţi şi în privinţa salariilor şi pensiilor: Salariu mediu brut: 2004 - 768 lei, 2014 - 2358 lei. Cam asta e poza reală a României, nu am construit-o eu cu consilierii la Cotroceni. Am vrut doar o poză mai bună faţă de cea din 2004. Acestea sunt schimbările din ultimii 10 ani. Români pot fi optimişti în privinţa evoluţiei economiei şi capacitatea de a genera resurse pentru creşterea nivelului de trai.

- Investiţiile şi reformele stzructurale au fost importante în acest interval. Liberalizarea pieţei forţei de muncă, din 2010, a flexibilizat mult piaţa muncii, a creat condiţii de optimizare a costurilor în societăţi. Primul pas care ne-a scos din era comunistă a contractului de muncă. Deşi multe ţări UE au fost şi sunt în criză, România a avut doar 2 ani din 10 cu creştere negativă. În restul de 8 ani, România a avut creştere economică pozitivă.

- Creşterea economică poate fi asigurată cu bani europeni şi investiţii străine direct.

Reformele structurale nu sĂau oprit la piaţa muncii.Reforma educaţiei, a sistemului de pensii, care a nemulţumit, reforma în justiţie, materializată prin legea micii reforme, cele 4 coduri, care au schimbat faţa justiţiei. Lucrurile trebuie să continue în creşterea nivelului de eficienţă. Justiţia a devenit tot mai eficientă în ultima vreme.

- Reforma educaţiei, ca reformă structurală, ne-a ajutat ca stat UE. A fost bună. Cel mai mare câştit, legat de învăţământul universitar şi cel dual. La terminarea şcolii copiii au şansa unei meseri. Am fost criticat de oamenii din presă când am spus că nu avem suficienţi ospătari sau tinichigii.

- Reforma în sănătate are o lege pregătită, dar sistemul trebuie reformat. Nu e dorită de sistem, dar reforma ar pune în centrul sistemului de sănătate oamenii. Am eşuat cu această iniţiativă din cauza unei intervenţii nefericite.

- Pentru modernizarea clasei politice avem nevoie de reforma finanţării partidelor, e respectarea referendumului din 2009, prin care poporul a votat pentru 300 de parlamentari, avem nevoie de votul prin corespondenţă. Este o mare nedumerire cum a fost posibil în România ca oamenii să vrea să voteze şi să fie împiedicaţi. Trebuie rezolvat acest lucru pentru recredibilizarea României.

- România are nevoie de o reformă a Finanţelor Publice. Îmi permit să sugerez să se schimbe centrul de greutate de pa întreprindere şi cetăţean pe proprietate. Taxele pe proprietate sunt prea mici şi pe producţie prea mari. Trebuie să stimulăm propria noastră dezvoltare prin această schimbare.

- România trebuie să-şi asigure independenţa energeti pentru ea şi Moldova. Trebuie găsite soluţii fiscale pentru mass-media, pentru presă. SIstemul fiscal si realităţile economice fac ca presa să fie mult prea incorsetată în interesele patronilor de presă. 

- Am enumerat reforme structurale făcute si reforme ce trebuie făcute pentru ca România să se consolideze în UE şi să fie un important jucător în zona euro. Ne-am intregrat pe piaţa muncii, am îndeplinit criteriile de la Maastricht şi suntem cu criteriile tehnice, pregătiţi pentru Schengen. Sunt cele trei criterii care definesc integrarea deplină.

- E multă demagogie legată de liberalizarea pieţei muncii. A fost o bătălie importantă până ce toate statele au liberalizat piaţa muncii pentru Români. Libertatea de a pleca în UE la lucru e un bun extraordinar. Va asigur că va veni şi vremea refluxului şi nu este prea departe. Este o realitate pe care am ştiut-o şi am dorit-o şi nu trebuie să o respingem acum din demagogie.- nu voi uita pana la sfarsitul vieţii nici eu, nici familia mea

- trei teme sunt vitale pentru România: securitatea, România şi UE, statul de drept

- cand mi-am început mandatul, principul pe care am ales să funcţionez a fost: acestea sunt instituţiile, legile, să le facem să funcţioneze mai bine;

- nu am plecat de la premiza că trebuie luate lucrurile de la capăt

- am pus virgulă după mandatul preşedintelui Iliescu şi am îmbunătăţit ceea ce am considerat

- Românii trăiesc într-un stat sigur. Într-o lume în care atacurile teroriste sunt la ordinea zilei, în care UE şi NATO sunt ţinte ale atacurilor, România este o ţară sigură, datorită modului în care instituţiile sale funcţionează;

- dacă privim la agresivitatea din regiune, a preşedintelui Putin, România este sigură. Vladimir Putin e interesat de România, dar ţara este întrĂun sistem de alianţe solid. Avem confortul că nu suntem singuri în faţa riscurilor. România a devenit furnizor de securitate pentru multe state NATO, prin participările la misiuni în străinătate. Militarii români s-au instruit în teatre de operaţii. Armata s-a perfecţionat în condiţii de război