„Autostrada promisiunilor“ Comarnic-Braşov a bătut pasul pe loc timp de un an. Vinci: „Negocierile cu băncile finanţatoare se vor intensifica în 2015“

Experimentul statului român de a construi prima autostradă în concesiune, Comarnic-Braşov (53 km) stă sub semnul întrebării, având în vedere că nici până acum nu a fost semnat contractul de concesiune, deşi concesionarii au fost anunţaţi încă din 2013.

 

La un an de când statul anunţa cu surle şi trâmbiţe că a desemnat constructorii ce vor realiza în concesiune prima autostradă peste munţi, Comarnic-Braşov, viitoarea şosea se află în acelaşi stadiu în care se afla şi în decembrie 2013. Contractul de concesiune nu a fost semnat nici până acum, în ciuda nenumăratelor declaraţii de anul acesta ale politicienilor, care se angajau inclusiv să se urce pe „excavator, pe buldozer, pe ce-o fi“ încă de la începutul anului pentru a da startul lucrărilor ce ar trebui executate de francezii de la Vinci, grecii de la Aktor şi austriecii de la Strabag.

Termenele anunţate de politicieni pri­vind demararea construcţiei au curs con­tinuu de la începutul anului până acum, tre­când de la „aprilie“ la „iunie“ sau „în toamnă“.

Cea mai recentă promisiune vine din partea şefului de la Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, Alexandru Năstase, care spunea săp­tămâna trecută că cel mai probabil „închi­derea şi semnarea contractului de concesiune“ se anunţă pentru 2015, fără să dea însă alte detalii, potrivit Mediafax.

Statul român a mai încercat să construiască autostrada Comarnic - Braşov în concesiune de două ori, în 2004 şi 2010, dar de fiecare dată a eşuat.

Cea mai mare necunoscută care pla­nează asupra acestei autostrăzi şi care prac­tic a decalat în 2014 termenul de sem­nare a contractului de concesiune este modalitatea de finanţare.

În total, autostrada Comarnic - Braşov va „înghiţi“ în cei 29 de ani de concesiune între 3,4 şi 3,7 miliarde de euro, potrivit unei ana­lize a ZF care ia în calcul costul de construire, proiectare, project management şi consultanţă, cheltuielile cu dobânzile, dar şi întreţinerea autostrăzii pe o perioadă de 26 de ani (aceasta din urmă se ridică la 973 milioane de euro).

Suma nu include taxe, impozite, alte cos­turi financiare sau inflaţia. Guvernul şi Com­pania Naţională de Autostrăzi şi Dru­muri Na­ţionale din România (CNADNR) es­timau la începutul acestui an că doar costul de construire şi proiectare al autostrăzii Co­mar­nic - Braşov se va ridica la 1,8 mld. euro.

„După recenta învestitură a noului guvern, întâlnirile (dintre concesionari şi instituţiile finanţatoare – n.red.) vor reîncepe în zilele următoare şi se vor intensifica în prima parte a anului 2015“, a declarant pentru ZF Maxence Naouri, PR manager în cadrul Vinci.

„În prezent se desfăşoară activităţile prealabile semnării contractelor de finan­ţare şi contractului de concesiune de lucrări publice privind proiectarea, construirea fi­nanţarea, operarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic-Braşov. Obţinerea finanţării presupune un proces laborios, cu multe etape care includ analiza de tip due diligence din partea băncilor interesate în finanţarea proiectului“, este răspunsul pe care ZF l-a primit de la CNADNR la întrebările privind stadiul proiectului şi motivul pentru care nu a fost semnat contractul până acum, la un an de la desemnarea constructorilor.

„Obţinerea finanţării este una din princi­palele obligaţii ale concesionarului iar, în acest sens, în prezent, concesionarul des­fă­şoară activităţile prealabile realizării închi­derii financiare şi semnării acordurilor de finanţare. Termenii şi condiţiile de fi­nan­ţare dintre concesionar şi băncile interesate în finanţarea proiectului vor fi transpuse în acordurile de finanţare ce urmează a fi încheiate. În acest moment, informaţiile legate de acest proces au caracter confi­den­ţial“, arată CNADNR.  Momentan nu au fost anunţate numele băncilor comer­ciale care vor participa cu finanţare la acest pro­iect, dar ce se ştie este că printre instituţiile care analizează implicarea în con­cesiune şi poartă negocieri cu consorţiul de firme care va construi autostrada se numără Banca Euro­peană pentru Reconstrucţie şi Dez­voltare (BERD) şi Banca Europeană de In­vestiţii (BEI), potrivit celor mai recente informaţii.

 

O şosea „în trei acte“

Autostrada Comarnic - Braşov este scoasă la licitaţie în concesiune sau în parteneriat public-privat de peste un deceniu, iar celelalte două încercări ale statului de a realiza această şosea s-au soldat cu eşecuri.

În 2003-2004 Guvernul României a avut prima tentativă de construire a autostrăzii de pe Valea Prahovei cu ajutorul investitorilor privaţi. Această procedură s-a dorit a fi una în sistem de parteneriat public-privat, astfel că în 2004 statul semna cu francezii de la Vinci contractul în această formulă pentru construirea celor 36 de kilometri dintre Comarnic şi Predeal, potrivit Mediafax. Ulterior, atât Ministerul Finanţelor pe partea financiară, cât şi Ministerul Justiţiei pe partea procedurală de achiziţie, nu au avizat încheierea acestui contract. În 2010, statul român a semnat un contract de concesiune pentru tronsonul Comarnic-Braşov cu francezii de la Vinci şi grecii de la Aktor.

Contractul pentru realizarea în concesiune a acestei autostrăzi a fost însă denunţat unilateral de consorţiul Vinci-Aktor la doar trei luni de la semnarea acestuia, fără a plăti nicio penalizare către statul român. Motivele care au condus la rezilierea contractului au fost neclare din cauza modului opac de comunicare pe care l-au avut părţile implicate în acest proiect pentru a explica cauzele acestui eşec, potrivit informaţiilor ZF. În prezent, statul îşi încearcă norocul pentru construirea autostrăzii Comarnic - Braşov pentru a treia oară.