Ping-pong cu una dintre cele mai bogate companii de stat din România: cum au ajuns aproape 2 mld. euro să se mute o dată la doi ani de la un minister la altul

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), una dintre cele mai „bogate” instituţii de stat, cu un buget anual cuprins între 1,5 şi 2 miliarde de euro, a fost în ultimii doi ani mutată de la un minister la altul şi de asemenea a fost „ameninţată” cu divizarea.

Dacă până la finalul anului 2012, CNADNR se afla în subordinea Ministerului Transporturilor, unde de altfel se află toate instituţiile care se ocupă de infrastructura locală de transport, ulterior Guvernul Ponta a creat un Departament al Marilor Proiecte de Infrastructură, condus de fostul ministru delegat Dan Şova, care a preluat şi CNADNR.

Mai mult, după această mutare CNADNR s-a aflat în postura de a fi divizată, urmând ca partea de autostrăzi a instituţiei să rămână la Departamentul Marilor Proiecte, în timp ce drumurile naţionale să se întoarcă la Ministerul Transporturilor. Acest lucru însă nu s-a mai întâmplat.

În ciuda faptului că CNADNR nu se mai afla în subordinea Ministerului Transporturilor, după ce Dan Şova a fost numit în prima parte a anului trecut ministru al transporturilor, comunicările oficiale referitoare la activitatea companiei de drumuri s-au făcut aproape exclusiv prin intermediul lui Şova.

La doi ani după ce CNADNR a „părăsit” Ministerul Transporturilor pentru a intra în subordinea Departamentului pentru Mari Proiecte, instituţia responsabilă de drumuri naţionale şi autostrăzi se întoarce în subordinea Transporturilor, după ce guvernul a avizat recent această revenire.

Miza mutării CNANDR de la un minister la altul o reprezintă bugetul mare de care compania beneficiază anual, de circa 1,5-2 miliarde de euro, bani folosiţi atât pentru autostrăzi şi drumuri naţionale, cât şi pentru variante de ocoire şi alte lucrări.

Spre exemplu, în 2015 CNADNR va beneficia de un buget de peste 6,1 miliarde de lei (1,4 miliarde de euro). În ciuda sumelor colosale pe care le-a avut la dispoziţie CNADNR an de an, România rămâne printre ţările aflate la coada ierarhiei europene în materie de infrastructură rutieră. Cu doar 695 de kilometri de autostrăzi, România este mereu criticată de investitori, fie ei străini sau locali, pentru subdezvoltarea infrastructurii.