România a ajuns în 2014 din nou la calificativul „investment grade“ şi perspectivă stabilă de la toate cele trei mari agenţii de rating
România a revenit în acest an la calificativul „investment grade“ de la toate cele trei mari agenţii de rating - Standard&Poor’s (S&P), Moody’s şi Fitch - şi are pe linie şi perspectivă „stabilă“.
Agenţia de rating S&P s-a înduplecat la jumătatea lunii mai să “elibereze” România din categoria „junk“, unde staţiona din toamna anului 2008, şi să acorde ratingul „investment grade“ cu perspectivă stabilă. S&P a fost prima mare agenţie care a dat în toamna anului 2008 startul retrogradării României în categoria „junk“ (nerecomandată investitorilor) şi a fost ultima care a decis să îmbunătăţească ratingul României, în primăvara acestui an. În urma deciziei S&P din 2008, România devenea singura ţară membră a Uniunii Europene cu rating „junk“. În ciuda îmbunătăţirii indicatorilor fundamentali ai economiei, a scăderii deficitelor şi a trei acorduri succesive cu FMI, S&P nu a creditat până acum România cu un calificativ mai bune. Calificativul „junk“ acordat de S&P României ajunsese să fie în contradicţie cu situaţia concretă de pe piaţă, unde percepţia referitoare la România s-a îmbunătăţit considerabil.
Agenţia de rating Fitch a anunţat în acest an că menţine România în categoria recomandată investitorilor şi a reconfirmat perspectiva stabilă a rating-ului datoriei guvernamentale. Anunţul Fitch a venit după ce Moody’s hotărâse în primăvară să îmbunătăţească perspectiva ratingului României de la negativă la stabilă.
Fitch ne-a retrogradat în „junk“ în toamna anului 2008, iar la jumătatea anului 2011 a decis să ne dea biletul de trecere pentru categoria „investment grade“ majorând calificativul acordat României cu o treaptă. Fitch a evitat în acest an să îmbunătăţească cel puţin perspectiva ratingului, de la „stabilă“ la „pozitivă“, decizie care ar fi mărit şansele României să avanseze pe o treaptă de rating superioară în perioada următoare. Agenţia de evaluare financiară Fitch condiţionează îmbunătăţirea rating-ului acordat României de menţinerea unui trend accelerat de ceştere economică în perioada următoare care să ducă la creşterea încrederii că vor fi reduse diferenţele de venit faţă de statele membre ale Uniunii Europene. Totodată, România ar putea să beneficieze de un rating mai bun de la Fitch dacă va reuşi să reducă mai rapid datoria externă comparativ cu aşteptările actuale ale agenţiei.
Agenţia Moody’s a rămas conservatoare în toată această perioadă de criză, fiind singura care a menţinut calificativul României în liga „investment grade“.
Teoretic, un calificativ mai bun poate să se reflecte într-o îmbunătăţire a percepţiei investitorilor, în prime de risc de ţară mai scăzute, adică în costuri de finanţare de pe piaţă mai mici. Îmbunătăţirea ratingului României poate avea consecinţe pozitive şi pentru piaţa de capital. Un salt al ratingului ar putea să atragă investitorii mai precauţi, respectiv fondurile care nu pot să-şi plaseze banii în ţările cu rating „junk“. Analiştii au atenţionat că trebuie atraşi pe lângă investitorii de portofoliu şi investitorii pe termen lung, adică investiţiile străine directe, iar pentru asta trebuie asigurată predictibilitate mediului de afaceri şi trebuie să apară rezultate ale reformelor structurale.
Pieţele externe nu se mai uită la România ca la un plasament cu grad ridicat de risc, costul asigurării împotriva riscului de default reflectat în cotaţiile CDS-urilor fiind în scădere, după cinci ani de criză în care CDS-urile României urcaseră exploziv şi la peste 700 de puncte de bază. CDS-ul României a continuat tendinţa de scădere după anunţarea deciziei S&P, coborând sub pragul de 150 de puncte de bază, la un minim istoric.