În ianuarie, filmele de Oscar vin la Bucureşti/ de Ziarul de duminică. GALERIE FOTO

Autor: Ziarul de Duminica 25.12.2014

Mircea Cărtărescu, propus de Uniunea Scriitorilor din România pentru premiul Nobel pentru literatură

Mircea Cărtărescu este scriitorul propus de Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România (USR) pentru premiul Nobel pentru literatură în 2015, potrivit unui anunţ publicat pe site-ul USR.

Cărţile sale au fost premiate de Academia Romană, Uniunea Scriitorilor din România şi din Republica Moldova, Asociaţia Scriitorilor Profesonişti din România (ASPRO), Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, Asociaţia Editorilor din România, precum şi de revistele Cuvântul, Ateneu, Flacără, Tomis şi Ziarul de Iaşi. Volumele sale au fost nominalizate în Franţa pentru premiile Médicis étranger, Prix Union Latine. Romanul „Nostalgia” a primit, în 2005, premiul „Giuseppe Acerbi”, Castel Goffredo, Italia.

Cărtărescu a fost invitat la târguri de carte prestigioase, precum cele de la Paris, Frankfurt, Leipzig, Goteborg şi Torino.

Mircea Cărtărescu a fost decorat, în 2010, cu Ordinul Artelor şi Literelor în grad de Cavaler, o prestigioasă distincţie acordată de statul francez în domeniul culturii. În 2006, scriitorul a fost decorat de preşedintele României cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofiţer.

În ultimii ani, scriitorul Mircea Cărtărescu s-a numărat printre favoriţii la premiul Nobel pentru literatură, potrivit caselor de pariuri internaţionale. În 2014, Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România (USR) l-a propus pe Mircea Cărtărescu, alături de Nicolae Breban, Norman Manea şi Varujan Vosganian, pentru premiul Nobel. (Dorina Călin)

 

9 pentru Oscar, la Cinema Studio

Nouă dintre filmele propuse anul acesta la Oscarul pentru Cel mai bun film străin vor fi proiectate la Cinema Studio, între 9 - 15 ianuarie 2015, în săptămâna dinaintea anunţării nominalizărilor la cea de-a 87-a ediţie a premiilor Academiei Americane de Film

Unul dintre cele mai aşteptate filme ale anului, Mommy (foto 1), în regia lui Xavier Dolan, trimis de Canada la Oscar şi distins cu Premiul Juriului la Cannes, va rula în avanpremieră în programul special „9 pentru Oscar”, alături de Human Capital (foto 2), propunerea Italiei.

Cele nouă titluri au fost propuse la Oscar de România, Republica Moldova, Ungaria, Rusia, Turcia, Polonia, Italia, Belgia şi Canada. Spectatorii au ocazia să vadă două dintre peliculele aflate pe lista scurtă a Academiei Americane de Film: Leviathan – foto 3 (r. Andrei Zviaghinţev) şi Ida (r. Pawel Pawlikowski).

Din Canada vine, în avanpremieră, mult-aşteptatul Mommy, noul film al lui Xavier Dolan, distins cu Premiul Juriului la Cannes şi nominalizat la categoria Cel mai bun film străin la Independent Spirit Awards şi Satellite Awards. La premiera de pe Croisette, Mommy a avut parte de minute întregi de aplauze şi ovaţii. „Filmul e deseori sclipitor şi foarte amuzant în moduri care trec dincolo de limitele uzuale despre ce înseamnă incorect şi nepotrivit”, scrie „The Guardian”, considerându-l cel mai bun film al lui Dolan. O mamă singură e pusă în faţa provocării de a-şi creşte fiul adolescent cu ADHD, adesea agresiv şi problematic. Alinarea vine de la misterioasa lor vecină, a cărei prezenţă pare benefică pentru el. Însă relaţia lor ia o turnură cu totul neaşteptată. Filmul va rula în premieră pe 9 ianuarie, de la 19.30, la Cinema Studio, şi va fi distribuit de Independenţa Film.

O altă premieră în România este Human Capital/ Il Capitale umano (r. Paolo Virzi), alegerea Italiei la premiile Oscar. Adaptarea romanului omonim al lui Stephen Amidon a câştigat şapte trofee la premiile David di Donatello, inclusiv pentru Cel mai bun film. Thriller-ul angoasant plasat în nordul bogat al Italiei, la Milano, pune în oglindă două lumi, clasa de mijloc şi înalta societate, având ca punct de pornire un accident mortal. „O incursiune captivantă, acidă, în lumea parveniţilor aspiraţionali şi a celor extrem de bogaţi pe care îi imită”, potrivit „Variety”. Filmul este distribuit de Voodoo Films.

În avanpremieră va fi proiectat şi Leviathan (r. Andrei Zviaghinţev), propus de Rusia la Oscar, aflat pe lista scurtă la această categorie şi nominalizat la Globul de Aur pentru Cel mai bun film străin. Leviathan, premiat pentru scenariu la Cannes, nu poate fi vizionat de cei sub 18 ani în Rusia, din cauza unei legi care interzice înjurăturile în spaţiul public. Un mecanic îl înfruntă cu toate puterile sale pe primarul corupt care a pus ochii pe terenul său. Lupta capătă proporţii neaşteptate, scene de umor negru şi absurd intercalându-se cu unele dramatice, disperate. Filmul va fi distribuit în cinematografe de Voodoo Films, în februarie 2015. La proiecţiile de la Cinema Studio vor fi valabile flyer-ele cu discount de 20% din preţul biletului.

O nominalizare la Globul de Aur a obţinut şi Ida, drama alb-negru, puternic stilizată, regizată de Pawel Pawlikowski. Propunerea Poloniei la Oscar se află pe lista scurtă la Oscar şi este marele câştigător la Premiile Academiei Europene de Film. Unul dintre cele mai bune filme ale anului este Winter Sleep – foto 4 (r. Nuri Bilge Ceylan), înscris de Turcia şi premiat cu Palme d’Or la Cannes. Din partea Belgiei, a concurat la premiile Academiei Americane de Film noua producţie marca Jean-Pierre şi Luc Dardenne, Deux jours, une nuit, cu Marion Cotillard pe afiş. Ungaria a propus White God, thriller-ul lui Kornél Mundruczó  despre o „apocalipsă” a câinilor fără stăpân în Budapesta.

Spectatorii pot (re)vedea în ianuarie şi propunerea României la Oscar, Câinele japonez (r. Tudor Cristian Jurgiu), cu Victor Rebengiuc în rolul principal, precum şi pe cea a Republicii Moldova – La limita de jos a cerului (r. Igor Cobileanski).

Detalii: www.filmedefestival.ro

 

Proiecţia filmului Hârtia va fi albastră

Luni, 22 decembrie, la ora 19.00, la sediul ICR Viena (Argentinierstrasse 39, 1040 Viena) a avut loc proiecţia filmului Hârtia va fi albastră – foto 5 (r. Radu Muntean, 2006). Filmul face parte din programul RKi Wien – Rumänisches Kino in Wien care în luna decembrie tratează tema Revoluţiei Române din 1989.

Acţiunea filmului Hârtia va fi albastră are loc în Bucureşti, în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989. Plutonul de intervenţie motorizat, condus de locotenentul Neagu (Adi Cărăuleanu) primeşte ordin de patrulare prin cartierele mărginaşe. Costi (Paul Ipate), unul dintre cei doi soldaţi în termen ai plutonului, crede că misiunea oricărui român e să lupte împotriva susţinătorilor lui Ceauşescu, indiferent de ordinele superiorilor. Profitând de o altercaţie dintre colegii lui şi un grup de manifestanţi, fuge să lupte la Televiziune, în ciuda ameninţărilor locotenentului.

Radu Muntean semnează nu doar regia filmului, ci şi scenariul alături de Răzvan Rădulescu şi Alexandru Baciu, iar Tudor Lucaciu – imaginea.

Filmul Hârtia va fi albastră a câştigat 2 premii la Festivalul Internaţional de Film de la Sarajevo din anul 2006: menţiunea specială a juriului şi premiul CICAE – Confederaţia Internaţională a Cinematografelor de Artă şi Eseu. Filmul a luat premiul pentru cel mai bun film în cadrul celei de-a doua ediţii a Festivalului Internaţional de Film Eurasia din Antalya şi premiul special al juriului în cadrul Festivalului Internaţional de Film Francofon de la Namur. Filmul s-a aflat în competiţia oficială şi a Festivalului Internaţional de Film de la Locarno.

Regizorul şi scenaristul Radu Muntean s-a născut la 08 iunie 1971, în Bucureşti. În 1994 a absolvit Academia de Teatru şi Film, secţia Regie Film. A debutat cu filme documentare, realizate încă din perioada studenţiei, iar primul său lungmetraj, Furia (2002), a primit Premiul pentru debut din partea UCIN. Urmează filmele Hârtia va fi albastră (2006), Boogie (2008), Marţi, după Crăciun (2010), Vorbitor (2011). A regizat peste 400 de spoturi publicitare şi a câştigat peste 40 de premii naţionale şi internaţionale la festivaluri de publicitate.

 

Un călător francez în Balcani: Théodore Valério

Muzeul Naţional de Artă al României vă invită să vizitaţi expoziţia Un călător francez în Balcani: Théodore Valério (foto 6, 7, 8), deschisă în perioada 19 decembrie 2014 - 29 martie 2015 în sălile dedicate expunerii de arte grafice din Galeria de Artă Europeană. Curatorul expoziţiei este Mariana Vida, specialist în cadrul Secţiei de Arte Grafice a MNAR.

Expoziţia Un călător francez în Balcani: Théodore Valério cuprinde o selecţie de patruzeci de gravuri ale acestui artist puţin cunoscut, majoritatea din primele tiraje şi reprezentative pentru întreaga sa creaţie. Lucrările provin de la fostul Muzeu Toma Stelian, iar Cabinetul de Desene şi Gravuri al Muzeului Naţional de Artă al României deţine suita aproape completă a planşelor gravate de Théodore Valério, reunite sub titlul Souvenirs de la monarchie autrichienne. Suite de dessins d’après nature gravés à l’eauforte par Th. Valério. La Hongrie. Populations des provinces danubiennes en 1854. La Croatie. La Slavonie. Les frontières militaires. La Dalmatie, Le Monténégro (Paris, A. Pierron et A. Delâtre, 1855-1864).

Pictor, litograf şi gravor, Théodore Valério (1819-1879) s-a format în ambianţa atelierului lui Nicolas-Toussaint Charlet (1792-1845), maestrul îndrăgit al multor artişti francezi de renume, precum Auguste-Denis-Marie Raffet şi Charles-Henri-Amédée. Asemenea lui Charlet, Théodore Valério a fost interpretul tipurilor expresive, inspirate din popor. Acesta şi-a depăşit mentorul transformând observaţia realistă în ştiinţă antropologică. 

Théodore Valério a realizat gravuri inspirate de numeroasele sale călătorii în Germania şi Italia (1841-1845), dar mai ales în Ungaria, Bosnia şi în zona frontierelor militare ale Imperiului Austriac unde a realizat studii complexe etnografico-antropologice asupra locuitorilor. Călător neobosit, animat de o stare de spirit romantică, şi totodată bun cunoscător al tradiţiei clasice, el se dedică studiului etnografic, cartografiind în Balcani zone sălbatice şi încă necunoscute ale Europei. În imaginile sale se întrepătrund datele observaţiei obiective de o mare valoare documentară, cu o viziune stilistică inconfundabilă, marcată de o poetică vizuală care îl singularizează în rândul artiştilor documentarişti din epoca sa.

Expoziţia Un călător francez în Balcani: Théodore Valério este însoţită de un catalog care repertoriază cele nouăzeci si trei de planşe gravate aflate în colecţie, organizate cronologic, conform suitelor concepute de artist: Ungaria, Populaţiile Provinciilor dunărene în 1854, Croaţia, Slavonia, Frontierele militare, Dalmaţia, Muntenegru şi Tipuri izolate. Fiecare secţiune este precedată de o prezentare succintă a tipurilor etno-antropologice studiate şi realizate de artist pe parcursul călătoriilor de documentare.

 

Durata: 19 decembrie 2014 - 29 martie 2015

Locul: Muzeul Naţional de Artă al României, Galeria de Artă Europeană, etaj I

Program de vizitare: miercuri - duminică, 10.00 - 18.00

Gratuit: prima miercuri din fiecare lună

Tarif: 8 lei (preţ inclus în biletul de intrare al Galeriei de Artă Europeană)