Daruri pentru cei dragi (III). Vieţi de poveste/ de Elisabeta Lăsconi

Autor: Elisabeta Lasconi 26.12.2014

Ce-ar fi să vă desfătaţi de sărbători cu romane despre femei ale căror vieţi întrec imaginaţia? Fie că ne sunt contemporane – ca incredibila Nadia Comăneci – „micuţa comunistă” care a zguduit mapamondul în anii 70, fără să schiţeze un zâmbet, ori în urmă cu un secol ori aproape două ca Martha cea fascinată de cumnatul ei, Sigmund Freud, ori Hazrat Mahal, soţia de rege care a aprins flacăra dorului de libertate al Indiei, fie trăind acum mai bine de o mie de ani, fie ca Doamna Murasaki, prima romancieră a lumii de la curtea imperială japoneză, ele se transformă în personaje excepţionale.

 

Gimnastă-miracol

Este personajul romanului Fetiţa care nu zâmbea niciodată de Lola Lafon, privită în dublu context, estic şi vestic. Nadia Comăneci a atins perfecţiunea ca gimnastă, iar la Montréal, în 1976, performanţa ei a fost incredibilă pentru întreaga planetă. Fetiţa-minune a Estului comunist a devenit idolul unei generaţii şi mândria unei naţiuni aflate într-un deceniu mai relaxat, când România condusă de Ceauşeascu părea că se distinge prin atitudinea antisovietică.

Lola Lafon analizează drama şi preţul cerut de performanţa maximă, căci îndată ce Nadia iese din vârsta copilăriei şi începe să crească, corpul i se schimbă. Prizoniera unei imagini create de reuşita ei impecabilă şi simbolul unui sistem, Nadia nu-şi găseşte locul, supusă presiunilor şi manipulării. Chiar şi când alege libertatea şi părăseşte România, intră în jocul altor jocuri de manipulare, cu alte reguli, ale Occidentului. Dialogul imaginar între autoare şi legendara gimnastă reînvie anii Războiului Rece şi atmosfera sumbră a unui sistem totalitar.

 

Amanta din umbră

Părintele psihanalizei, Sigmund Freud, a fost suspectat de o legătură interzisă cu Minna, sora soţiei sale, Martha. Cele două surori au ales căi deosebite: Martha s-a căsătorit cu un tânăr promiţător şi s-a dedicat vieţii de familie, Minna cea extrem de inteligentă şi cu educaţie superioară majorităţii tinerelor femei ale vremii refuzase căsătoria, fiindcă îşi dorea independenţa şi lucra ca doamnă de companie, cu riscurile de a rămâne fără slujbă. Viaţa în Viena sfârşitului de secol XIX le creează dificultăţi tuturor şi-i aduce laolaltă, când Minna apelează la ajutorul surorii ei.

Martha însăşi nu are o existenţă comodă: are şase copii de crescut şi un soţ dedicat studiului şi pacienţilor, cazurile medicale îl conduc spre teorii şocante, dacă nu chiar scandaloase, despre sexualitate. Freud are de susţinut propria luptă, căci psihanaliza provoacă reacţii severe în mediul academic, iar descoperirile sale despre instincte şi complexe ating zona interzisă a sexualităţii. Asemenea teorii îi provoacă soţiei sale doar dezgust, le consideră pornografie, însă pe Martha cea inteligentă şi curioasă o fascinează. Ea trăieşte mari dileme, prinsă între sentimentele faţă de sora ei şi atracţia faţă de soţul acesteia.

 

Regina luptătoare

Kenize Mourad evocă evenimente istorice puţin cunoscute din istoria Indiei, transformată în colonie engleză, prin cucerirea succesivă a regatelor ei. În 1856, ambiţiile Angliei vizează bogatul regat Awadh, unde musulmanii şi hinduşii trăiau în pace şi prosperitate. Regele Wajid Ali Şah refuză anexarea, aşa că este arestat şi ţinut prizonier, fapt ce declanşează lupte între soldaţii indieni, ajutaţi de populaţia revoltată, şi englezi. În fruntea indienilor se află cea de-a patra soţie a regelui, Hazrat Mahal, care devine sufletul revoltei, dar ajutată de rajahul Jai Lal.

Povestea de dragoste a celor doi se proiectează pe fundalul unei lumi pline de culoare şi mişcare: englezi plini de cruzime şi calculaţi în obţinerea stăpânirii unui regat bogat cu profituri incalculabile, indieni care ajung trădători, regele slab pentru care contează mai mult plăcerile muzicii şi ale jocului decât de politica statului, soţiile preocupate de privilegii şi proprietăţi. Toate reuşesc să distrugă Lucknow, oraşul de aur şi argint, splendid loc al armoniei în care trăiau musulmani şi hinduşi, bogaţi şi săraci.

 

Romanciera şi Prinţul seducător

Doamna Murasaki a trăit în epoca Heian, când civilizaţia japoneză şi viaţa aristocraţiei ating culmi de rafinament, iar femeile au privilegiul unei educaţii superioare ce le pune în valoare talentul şi firea artistică. Inspirată de istoriile auzite şi trăite, l-a imaginat pe Genji ca pe un prinţ seducator, căruia nu-i rezistau nici doamne rafinate, nici tinere inocente. Dar viaţa primei romanciere a lumii este prea puţin cunoscută, o reînvie Liza Dalby, scriitoare americană contemporană, acaparată de cultura japoneză – a făcut ucenicie de gheişă şi este până astăzi singura străină admisă în tagma gheişelor. Povestea Doamnei Murasaki este mai mult decât un roman biografic ori fresca unei lumi, este enciclopedia frumuseţii fragile şi efemere, a graţiei şi a poeziei.