Orientarea Ungariei către ţările estice a adus deocamdată doar neîncrederea partenerilor vestici şi promisiuni obscure
Ca răspuns la presiunile şi criticile Comisiei Europene privind politicile economice şi sociale, premierul ungar Viktor Orban a promovat ceea ce el numeşte „deschiderea către Est“, eforturi pentru construirea unor legături mai strânse cu Rusia, China şi alte economii în dezvoltare sau bogate în resurse energetice din Asia.
Schimbarea de politică externă (în primii săi ani ca premier Orban a cultivat cu hotărâre deschiderea către Occident) nu a adus beneficii vizibile pentru Ungaria, iar rezultatele exporturilor către Est sunt în cel mai bun caz îndoielnice, scrie Portfolio.hu. Agenţia de ştiri economice notează că un efect vizibil al „deschiderii către Est“ este că Ungaria este privită acum cu suspiciune de partenerii europeni, ceea ce va produce, probabil, pagube economiei.
„Ofensiva“ estică a exporturilor s-a împotmolit
În pofida politicii de „deschidere către Est“, promovată intens mai ales la nivel de imagine, ponderea în total a exporturilor către economiile asiatice nu a crescut de loc în perioada 2010-2013. Ministrul de externe Péter Szijjártó pare să fi găsit explicaţia eşecului în toamna trecută. „Exporturile noastre către lumea arabă vor scădea anul acesta (2014 – n. red.) din cauza deciziilor a două companii multinaţionale, care vor fi descrise ca eşecul politicii de deschidere către Est, dar în realitate nu este un eşec“, a explicat el.
În realitate, exporturile către est cresc din 2010 în acelaşi ritm cu exporturile totale, ceea ce reprezintă un rezultat slab având în vedere baza redusă de export, pieţele imense către care se îndreaptă produsele şi eforturile diplomatice. Anul 2014 este unul mai slab. Exporturile totale evaluate în forinţi au crescut cu 7,8%, pe când cele către economiile asiatice s-au contractat cu 9%.
Puterea economică a Asiei creşte, iar pieţele de acolo sunt apetisante pentru întreaga lume vestică, dar în timp ce experienţa în economie şi politică externă ajută alte ţări să-şi mărească exporturile acolo, ideile Ungariei sunt cel puţin ciudate: vânzarea de obligaţiuni suverane unor state cu care nu are nicio relaţie economică notabilă sau expunerea rezervelor valutare la rublă (moneda rusească s-a depreciat cu aproape 50% în 2014).
Orban a decis chiar să repatrieze în Azerbaidjan un criminal condamnat. Acesta a fost întâmpinat acasă ca un erou pentru ciopârţirea cu un topor a unui ofiţer armean în timp ce militarul dormea, scrie Portfolio.hu.
În timp ce pentru majoritatea ţărilor deschiderea către Est înseamnă mai ales pieţe de export şi oportunităţi de investiţii, Orban duce Ungaria peste aceste noţiuni. Spre exemplu, premierul maghiar priveşte Azerbaidjanul, China şi Rusia, cu modele de guvernare totalitare, ca exemple de dezvoltare şi de urmat.
South Stream
Gazoductul South Stream a reprezentat până nu demult un proiect prioritar pentru Rusia. Conductele ar fi trebuit să aducă gaze ruseşti în Europa Centrală pe sub Marea Neagră, prin Bulgaria, Serbia şi Ungaria pe o rută care ocoleşte Ucraina. Guvernul ungar a făcut la Bruxelles lobby puternic pentru acest proiect, în condiţiile în care partea rusească promitea în schimbul colaborării gaze mai ieftine, un element esenţial al politicilor populiste ale lui Orban. Jucătorii europeni şi mulţi observatori suspectează că sforile erau trase de la Moscova. În poveste au apărut veşti că exportatorul rus de gaze naturale Gazprom a cerut să depoziteze 700 de milioane de metri cubi de gaze în depozitele ungureşti.
Regulile UE prevăd că la gazoduct trebuie să aibă acces părţi terţe, dar Moscova nu a acceptat aceasta. În urma acţiunilor Rusiei din Ucraina, Comisia Europeană şi-a înăsprit poziţia privind South Stream, un proiect căruia i s-a opus şi SUA încă de la început pe motiv că este prea scump şi că nu aduce regiunii o sursă alternativă reală de gaze.
Pe 1 decembrie 2014, aflat în vizită în Turcia, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că Rusia se retrage din proiectul South Stream. Aceasta a eliminat un factor care tensiona relaţiile dintre Vest şi Ungaria.
Paks 2
La începutul anului, spre surprinderea întregii lumi, liderii Ungariei şi Rusiei au semnat la Moscova un acord care permite Rusiei să construiască două noi reactoare la singura centrală nucleară a Ungariei, cea la Paks. În loc să lanseze o ofertă internaţională, aşa cum a promis, guvernul a ales, într-un mod cât se poate de opac, ca partener în această investiţie Rusia. Toate informaţiile privind alegerea au fost făcute secrete. Treptat, la presiunea presei şi a publicului, s-au aflat detalii despre, spre exemplu, contribuţia financiară a Rusiei: zece miliarde de euro. Proiectul va fi unul de durată, iar evenimentele recente au adus un nou risc, care izvorăşte din starea economiei ruseşti. În ultimele săptămâni, finanţarea externă pentru Rusia a devenit mai scumpă decât era atunci când Moscova s-a angajat să finanţete proiectul Paks 2.