Valoarea adăugată a dispărut din exporturile relevante ale României între 2002 şi 2012

Autor: Andrei Cîrchelan 09.01.2015

Cele mai relevante exporturi ale României la nivel global au migrat treptat, în perioada 2002-2012, de la produse cu valoare adăugată, vagoane sau haine la materii prime fără valoare adăugată.



Ziarul Financiar a dat star­tul proiectului „România 5%“ care are ca obiectiv crearea unei platforme de relansare economică, în condiţiile în care România are nevoie de o creştere economică anuală de 5% pentru a prinde din urmă Occidentul.

Exporturile au susţinut economia în perioada 2008-2014, însă, fiind de­pen­dente de evoluţiile din pieţele ţintă, în perioada de criză, ele nu au avut forţă su­ficientă pentru a stimula o creştere eco­nomică mai puternică. Acum, ex­por­turile ar putea stimula creşterea eco­no­mică în funcţie de competitivitatea Ro­mâniei la nivel global.

„Au crescut ca pondere în exporturi ramurile cu valoare adăugată mai mare decât înainte. Dacă în 2002 era o cotă de pia­ţă mare pe haine şi alte produse cu valoare adăugată medie, acum există con­curenţă extrem de puternică din est pe astfel de produse, iar în România cei mai mulţi bani vin din ex­por­turi de maşini“, a decla­rat pen­tru ZF analistul eco­no­mic Aurelian Dochia.

Din punctul de vedere al cotei în piaţa modială, Ro­mâ­nia avea în 2002 o pozi­ţie puternică pe expor­tu­rile de vagoane pentru căi ferate, cu o cotă de 8,3%, şi pe încălţăminte, însă după 10 ani cele mai relevante exporturi ale României erau oile şi ca­pre­le vii, cu o cotă de 18,4% în piaţa globală.

Cifrele arată cum în perioada ana­li­za­tă puterea de export a României a tre­cut de la produse procesate, cu va­loare adăugată şi, deci, potenţial de creş­tere economică, la exporturi de ma­te­rii prime, preponderent din lemn, care ulterior sunt procesate cu valoare adăugată de alte state.

Cota de piaţă globală deţinută de ex­por­turile de vagoane ale Ro­mâniei a scăzut de la 8,3% la 0,9% în perioada ana­lizată, în timp ce expor­tu­rile de sticlă trasă, pălării de fetru sau compuşi pe ba­ză de nitrili au dispărut complet.

În aceeaşi perioadă, însă, cota de piaţă deţinu­tă de expor­turile de oi şi capre vii a sărit de la 5,1% la 18,4%, iar alte creşteri puternice s-au înregistrat la exporturile de fire de mătase şi seminţe de floarea-soarelui.

„Acum avem potenţial în agri­cul­tu­ră, dar nu cred că acesta va fi principalul pro­dus de export, pentru că a fi com­pe­ti­tiv înseamnă să exporţi produse mai com­plexe. Asia e o piaţă foarte mare dar pentru a intra acolo cu produse mai com­plexe trebuie să fii foarte bine pre­gătit, cu produse de calitate, pentru a face faţă concurenţei acerbe“, a mai adăugat Dochia.

România are o pondere de 0,35% în ex­porturile mondiale. În 2013, exportu­rile României au ajuns la 50 miliarde de euro, iar maşinile şi echipamentele de trans­port au avut o pondere de peste 40%, în timp ce materiile prime şi ma­te­ria­lele au avut o pondere de 5,9%. Astfel, cei mai mulţi bani vin din ex­porturi pe segmente în care, din punctul de vedere al cotei de piaţă, România are o prezenţă neînsemnată.

Cea mai importantă piaţă de export pentru România este Europa, cu o pon­de­re de aproape 80% din total, iar a doua piaţă ca relevanţă este Asia, unde România exportă majoritar cereale şi materii prime.