Valoarea adăugată a dispărut din exporturile relevante ale României între 2002 şi 2012
Cele mai relevante exporturi ale României la nivel global au migrat treptat, în perioada 2002-2012, de la produse cu valoare adăugată, vagoane sau haine la materii prime fără valoare adăugată.
Ziarul Financiar a dat startul proiectului „România 5%“ care are ca obiectiv crearea unei platforme de relansare economică, în condiţiile în care România are nevoie de o creştere economică anuală de 5% pentru a prinde din urmă Occidentul.
Exporturile au susţinut economia în perioada 2008-2014, însă, fiind dependente de evoluţiile din pieţele ţintă, în perioada de criză, ele nu au avut forţă suficientă pentru a stimula o creştere economică mai puternică. Acum, exporturile ar putea stimula creşterea economică în funcţie de competitivitatea României la nivel global.
„Au crescut ca pondere în exporturi ramurile cu valoare adăugată mai mare decât înainte. Dacă în 2002 era o cotă de piaţă mare pe haine şi alte produse cu valoare adăugată medie, acum există concurenţă extrem de puternică din est pe astfel de produse, iar în România cei mai mulţi bani vin din exporturi de maşini“, a declarat pentru ZF analistul economic Aurelian Dochia.
Din punctul de vedere al cotei în piaţa modială, România avea în 2002 o poziţie puternică pe exporturile de vagoane pentru căi ferate, cu o cotă de 8,3%, şi pe încălţăminte, însă după 10 ani cele mai relevante exporturi ale României erau oile şi caprele vii, cu o cotă de 18,4% în piaţa globală.
Cifrele arată cum în perioada analizată puterea de export a României a trecut de la produse procesate, cu valoare adăugată şi, deci, potenţial de creştere economică, la exporturi de materii prime, preponderent din lemn, care ulterior sunt procesate cu valoare adăugată de alte state.
Cota de piaţă globală deţinută de exporturile de vagoane ale României a scăzut de la 8,3% la 0,9% în perioada analizată, în timp ce exporturile de sticlă trasă, pălării de fetru sau compuşi pe bază de nitrili au dispărut complet.
În aceeaşi perioadă, însă, cota de piaţă deţinută de exporturile de oi şi capre vii a sărit de la 5,1% la 18,4%, iar alte creşteri puternice s-au înregistrat la exporturile de fire de mătase şi seminţe de floarea-soarelui.
„Acum avem potenţial în agricultură, dar nu cred că acesta va fi principalul produs de export, pentru că a fi competitiv înseamnă să exporţi produse mai complexe. Asia e o piaţă foarte mare dar pentru a intra acolo cu produse mai complexe trebuie să fii foarte bine pregătit, cu produse de calitate, pentru a face faţă concurenţei acerbe“, a mai adăugat Dochia.
România are o pondere de 0,35% în exporturile mondiale. În 2013, exporturile României au ajuns la 50 miliarde de euro, iar maşinile şi echipamentele de transport au avut o pondere de peste 40%, în timp ce materiile prime şi materialele au avut o pondere de 5,9%. Astfel, cei mai mulţi bani vin din exporturi pe segmente în care, din punctul de vedere al cotei de piaţă, România are o prezenţă neînsemnată.
Cea mai importantă piaţă de export pentru România este Europa, cu o pondere de aproape 80% din total, iar a doua piaţă ca relevanţă este Asia, unde România exportă majoritar cereale şi materii prime.