Consumul ar putea primi 1 mld. € în plus dacă benzina rămâne la 5 lei/litru

Autor: Roxana Petrescu 16.01.2015

Economiile făcute la un plin de motorină de 60 de litri cu preţul de ieri se ridică la aproape 70 de lei faţă de acelaşi plin făcut în iulie 2014, când preţul carburanţilor a atins maximul absolut.



„Nu aş şti să spun pe ce se duce diferenţa de bani. O parte cred că se duce în întreţinere, dar pe lângă ar mai rămâne şi bani de o cafea sau de un film“, spune Mihaela, art director şi şofer în Bucureşti.

Preţul carburanţilor continuă să scadă neîntrerupt de aproape jumătate de an, faţă de maximele din iulie benzina fiind azi cu 20% mai ieftină, în timp ce litrul de motorină a pierdut aproape 17% ca urmare a părbuşirii petrolului. Ieri, barilul de petrol se tranzacţiona cu 48 de dolari, nivel aproape de neimaginat în vara anului trecut când barilul a atins 115 dolari.

Analiştii spun că pentru România, ieftinirea barilului de petrol este o veste bună în contextul în care piaţa locală este importator net de ţiţei şi că în plus scăderea preţului la carburanţi ar putea lăsa la dispoziţia consumatorilor sume care se pot vedea în achiziţii de altă natură.

 

Câteva calcule

În România, anual se consumă circa 6,7-7 miliarde de litri de benzină şi motorină, aproape 75% din cerere fiind concentrată pe partea de motorină.

Potrivit datelor furnizate de Insti­tutul Naţional de Statistică, la nivelul anului 2013 românii au lăsat în benzi­nării 39,8 mld. lei (9 mld. euro), suma reprezentând comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate.

Potrivit datelor colectate de ZF de pe site-ul Petrom, cel mai mare jucător din industria petrolieră locală, la nivelul anului 2013 preţul mediu a fost de circa 5,9 lei pe litru, atât pentru benzină, cât şi pentru motorină. Anul trecut, con­sumul în volume a înregistrat o scădere minoră, potrivit celor mai recente informaţii de la jucătorii din piaţă, în timp ce preţul mediu a gravitat tot în jurul nivelului de 5,9-6 lei pe litru.

Anul acesta însă, media de preţ până acum a ajuns la 5,124 lei în cazul benzinei şi la 5,27 lei în cazul mo­torinei. Ziarul Financiar monitorizează evoluţia preţurilor de la ben­zi­năria Petrom din Bu­cureşti de pe strada Lucreţiu Pătraşcanu în contextul în care compania nu mai publică din 2011 pre­ţurile medii de refe­rinţă, ci afişează pe site-ul propriu preţurile prac­­ticate la fiecare staţie din reţeaua proprie de benzinării. Dacă presu­punem că preţurile de ieri vor re­prezenta media pen­tru tot anul (5,124 lei pe litrul de benzină şi 5,278 lei pe litrul de motorină) în contextul menţinerii consumului de carburanţi la nivelul de 6,7-7 miliarde de litri, rezultă că anul acesta românii ar cheltui pe carburanţi circa 35-36,7 mi­liarde de lei, cu 4,4-4,6 (circa un miliard de euro) mai puţin decât anul trecut. „Cel mai probabil, voi cheltui diferenţa pe bunuri alimentare“, spune Bogdan, şofer la rândul său în Bucureşti.

Ar trebui să existe ieftiniri în lanţ, dar…

Analiştii spun că este de aşteptat ca această ieftinire a carburanţilor să se propage şi asupra preţurilor bunurilor şi serviciilor în contextul în care costurile de transport sunt în scădere.

„Consecinţele acestei scăderi asu­pra economiei româneşti vor fi variate. Pe de o parte, un preţ scăzut al petro­lului, chiar şi contrabalansat de apre­cierea dolarului faţă de leu, va conduce la costuri mai mici pentru consumatori, stimulând şi o posibilă creştere în anu­mite sectoare industriale care la rân­dul lor vor determina o scă­dere a preţului unor produse şi ser­vicii ca urmare a unor costuri de producţie şi dis­tri­buţie mai mici“, spune Bogdan Văduva, par­tener KPMG Ro­mânia.

Oamenii din piaţă avertizează că ac­tuala situaţie nu poate con­tinua pe ter­men lung, amin­tind de anul 2009 când, du­pă pră­bu­şirea Leh­man Brothers, ba­rilul de pe­trol a căzut de la 144 $ la 33 $, pen­tru ca apoi să re­vină la începutul lui 2011 la peste 100 $, nivel de preţ men­­ţinut relativ cons­tant până în vara anului trecut. 

„Este de văzut în primul rând cât se va menţine actuala cotaţie scăzută a petrolului. Trebuie să ne aducem aminte că imediat ce economia globală a dat semne de revenire în 2009-2010, după criza financiară globală, preţul petrolului a început să crească, revenind relativ rapid la cotaţii de peste 100 de dolari pe baril“, spune Vasile Iuga, country managing partner în cadrul PwC România.

 

De ce a scăzut petrolul?

Tot Iuga explică motivele care au generat această scădere greu de anticipat în vara anului trecut a barilului de petrol.

„Scăderea abruptă a cotaţiilor petrolului a fost generată iniţial de o situaţie conjuncturală de pe piaţa petrolului – un relativ exces de ofertă pe măsură ce cantităţile extrase de petrol de şist au crescut, în vreme ce producţia unor exportatori importanţi precum Libia sau Nigeria a fost peste aşteptări. Scăderea a fost amplificată şi de faptul că statele membre ale cartelului OPEC nu s-au pus de acord deocamdată în privinţa reducerii producţiei de petrol. De asemenea, este posibil ca scăderea cotaţiilor petrolului să reflecte o nervozitate a investitorilor cu privire la perspectivele economiei globale, în contextul accentuării dificultăţilor economice ale Rusiei, ale prognozatei încetiniri a ritmurilor de creştere ale unor state emergente precum China sau Brazilia, şi a reactivării crizei datoriilor suverane din Europa ca urmare a situaţiei politice complicate de la Atena“, explică reprezentantul PwC.

Potrivit acestuia, există câteva cauze structurale care au afectat cererea globală de petrol, în primul rând progresele în materie de eficienţă energetică, dar şi avansul energiei regenerabile şi a tehnologiilor alternative de transport.

„Am asistat de altfel în ultimii ani la o decuplare între ritmul creşterii economice, îndeosebi în statele industrializate, şi evoluţia consumului de energie“, a mai spus Iuga.