Inspecţia Muncii, care păzeşte 4,4 milioane de salariaţi, va dispărea peste noapte „din pix“, iar inspectorii vor rămâne fără autoritate

Inspecţia Muncii, o instituţie cu aproximativ 2.400 de angajaţi, care supra­veghează o piaţă a muncii cu 4,4 milioane de salariaţi oficiali (doar jumătate din populaţia activă din România) şi are grijă ca statul să-şi recupereze banii din taxarea muncii şi sancţio­narea celor care angajează „la negru“, a fost ştearsă din pix la finalul anului trecut printr-o ordonanţă de urgenţă care desfiinţează instituţia.

Astfel, activitatea inspectorilor de muncă ar urma să fie alipită celei a inspec­torilor sociali din cadrul Inspecţiei Sociale (ANPIS) sub umbrela unei singure agenţii de control - Agenţia Naţională pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială.

În prezent, se află în dezbatere publică hotărârea de funcţionare şi organizare a noii structuri, iar dacă va fi trimisă spre aprobare şi va trece de guvern, inspectorii de muncă şi cei sociali vor fi repartizaţi în teritoriu în di­recţii judeţene de muncă şi securitate so­cială, care, susţin unii, vor ajunge la „che­remul“ baronilor locali, iar angajaţii îşi vor pierde orice speranţă de a-şi face dreptate în relaţia cu angajatorii.

Liviu Pop, ministrul delegat pentru dialog social, afirmă că decizia de comasare a două dintre cele mai importante instituţii din domeniul muncii are ca scop tocmai eficientizarea controalelor şi a modului în care sunt distribuiţi banii pentru cauzele sociale.

Circa 1,45 milioane de români lucrează fără forme legale (potrivit estimărilor Consi­liului Fiscal), însă în 2013 inspectorii de muncă au identificat doar 15.761 de per­soane care lucrau fără forme legale, iar în 2014 numărul sancţiunilor a scăzut cu 10%.

„Desfiinţarea Inspecţiei Muncii prin abrograrea legii organice care reglementa organizarea şi funcţionarea sa este un gest de forţă din partea actualului guvern, care şi-a propus să dilueze rolul inspectorilor de muncă prin integrarea lor într-o structură de tip «struţocămilă». Acest lucru nu face decât să plaseze inspectorii de muncă într-o zonă vulnerabilă la schimbările guver­namentale, dat fiind faptul că vorbim despre un act administrativ în baza căruia va funcţiona noua structură“, a explicat Du­mitru Costin, preşedintele Biroului Naţional Sindical (BNS). El a fost prezent ieri la o conferinţă susţinută de organizaţie şi alte patru sindicate, printre care Blocul Naţional Sindical (BNS), Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel Alfa“ şi Confederaţia Naţională a Sidicatelor Libere din România - Frăţia.

În opinia sindicaliştilor, comasarea celor două instituţii sub „pălăria“ noii structuri - Agenţia Naţională pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială, pare o tentativă politică de anexare a activităţii de control al pieţei muncii. Liderii sindicatelor susţin că dacă hotă­rârea este aprobată, inspectorii de muncă îşi vor pierde autonomia, nu vor mai avea siguranţa unui loc de muncă, „fişa postului“ le va fi încărcată cu sarcini sociale, iar în final vor ajunge să facă inspecţii doar la angajatorii pe care baronii locali, respectiv şefii consiliilor judeţene, vor vrea să îi „deranjeze“.  „Dacă inspectorii vor ajunge la cheremul consiliilor judeţene, ar putea fi puşi în situaţia de a urma anumite instruc­ţiuni doar pentru a-şi păstra locul de muncă“, a mai spus Costin.

Polemica înfiinţării noii structuri a pornit la câteva zile după ce, la finalul anului tre­cut, guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care a desfiinţat Inspecţia Muncii pentru a-i alipi activitatea de cea a ANPIS. Astfel, pe 29 decembrie 2014 a fost înregistrată o plângere prealabilă la Guvern din partea BNS, care împreună cu celelalte patru confederaţii s-a adresat apoi pe 9 ianua­rie 2015 Avocatului Poporului, ce­rându-i să sesizeze Curtea Constituţională pentru eva­luarea constituţionalităţii acestei ordonanţe.

„Astăzi (ieri - n.red.) a avut loc o dezbatere în Comisia de dialog social de la Ministerul Muncii, deci se pare că guvernul insistă să distrugă Inspecţia Muncii, refuzând să modifice ordonanţa de urgenţă prin care aceasta se desfiinţează. Este ilegal şi nu suntem de acord cu urmările acestei comasări. Dacă nu reuşim să oprim desfiin­ţarea instituţiei pe temei de neconstitu­ţionalitate, vom apela şi la alte mijloace, la organisme internaţionale, chiar şi la am-basade“, a precizat Bogdan Hossu, liderul confederaţiei sindicale „Cartel Alfa“.

Ministrul delegat pentru dialog social Liviu Pop susţine însă că hotărârea prin care se va stabili modul de organizare, de funcţio­nare şi atribuţiile noii agenţii ar putea să fie aprobată în termen de câteva zile, în funcţie de cât de repede este avizată şi trimisă apoi în guvern pentru a se da un „verdict“.

„Aşteptăm avizele pentru ca hotărârea să fie trimisă spre aprobare, iar apoi vom aştepta decizia Avocatului Poporului şi vom rezolva atunci problemele, dacă sunt. Scopul acestei comasări este acela de a creşte eficienţa, pentru că va fi mult mai simplu de acţionat dacă activităţile vor fi sub aceeaşi pălărie. Vom clarifica mai repede situaţiile în care oamenii muncesc, dar nu-şi declară veniturile şi primesc în acelaşi timp ajutor social. Nimeni nu va pleca din structură, ba chiar sper ca unele posturi să fie supli­mentate“, mai spune Liviu Pop.

Noua structură - Agenţia Naţională pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială - ar urma să fie subordonată Ministerului Muncii şi reprezentată în teritoriu de direcţii judeţene de muncă şi securitate socială. De asemenea, aceasta va fi condusă de un secretar de stat numit de premier, la propunerea ministrului muncii, informaţie care va fi făcută publică în eventualitatea în care hotărârea privind funcţionarea şi organizarea noii structuri va fi aprobată, potrivit informaţiilor transmise de repre­zentanţii Ministerului Muncii pentru ZF.