FMI revine la Bucureşti şi spune pas legii falimentului personal

Autor: Claudia Medrega 27.01.2015

O misiune a FMI începe astăzi cea de-a treia evaluare a acordului stand-by preventiv, alături de reprezentanţii Comisiei Europene, vizita urmând să se încheie în 10 februarie. FMI este îngrijorat de legea falimentului personal.

Experţii internaţionali vor mai discuta cu autorităţile române evoluţiile economice recente şi priorităţile pentru reformele economice. Oficialii instituţiilor internaţionale se vor întâlni cu reprezentanţi ai sectorului privat, sindicate, organizaţii de business, reprezentanţi ai partidelor politice şi ai societăţii civile.

Cea de-a treia evaluare a acordului preventiv a fost „blocată“ la jumătatea anului trecut. Hotărârea guvernului de a reduce CAS cu cinci puncte procentuale la angajatori (de la 20,8% la 15,8% din salariul brut al angajatului) fără existenţa unui plan sustenabil de compensare a golului creat la buget în urma aplicării acestei măsuri a pus FMI în situaţia să plece în iunie 2014 fără semnarea unei noi scrisori de intenţie cu Guvernul şi fără organizarea obişnuitei conferinţe de presă în care anunţa concluziile vizitei de evaluare.

Între timp, echipele FMI şi ale Comisiei Europene au mai avut în septembrie discuţii cu autorităţile române la Bruxelles cu privire la evoluţiile economice, stadiul implementării angajamentelor convenite cu organismele financiare internaţionale şi a doua rectificare bugetară. Însă schimbul de păreri a fost informal, astfel că nu a reprezentat o evaluare în cadrul programului. Aceste discuţii au fost o premieră în acordul cu FMI, în contextul campaniei electorale prezidenţiale.

Reprezentanţii creditorilor internaţionali au mai fost prezenţi în România între 2 şi 9 decembrie, discuţiile tehnice fiind concentrate exclusiv pe bugetul anului 2015. În timpul vizitei, echipele FMI şi Comisiei Europene împreună cu autorităţile au ajuns la o înţelegere cu autorităţile pe bugetul anului 2015, în concordanţă cu ţintele din program. Bugetul include o ţintă de deficit cash de 1,8% din PIB şi un deficit de 1,2% din PIB în termeni ESA, ceea ce este în concordanţă cu îndeplinirea obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO) care în anul 2015 se situează la 1% din deficitul PIB în termeni structurali (în bază ESA), pe fondul unei absorbţii mai mari a fondurilor Uniunii Europene, potrivit informaţiilor transmise de FMI la finalul consultărilor pentru bugetul anului 2015.

România are în derulare un acord în valoare de 4 mld. euro cu FMI şi Uniunea Europeană, din care nu intenţionează să acceseze fonduri. Scopul acordului este de a  proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare. Acordul, aprobat în septembrie 2013, urmază să expire în acest an. Autorităţile române intenţionează să continue colaborarea cu FMI, însă într-o nouă variantă de acord.

 

FMI, către Guvern: Suntem profund îngrijoraţi de legea falimentului personal

FMI îşi exprimă îngrijorarea, într-o scrisoare transmisă ministrului finanţelor Darius Vâlcov, în legătură cu legea falimentului personal, precizând că fără un studiu de impact adecvat şi fără consultarea părţilor interesate aceasta poate avea un impact negativ asupra pieţei financiare. Scrisoarea este semnată de Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI în România, şi de Elisabetta Capannelli, Country Manger al Băncii Mondiale. „O lege a falimentului personal eficientă reprezintă o componentă importantă a sistemului modern de insolvenţă şi sprijinim eforturile autorităţilor de a realiza o legislaţie în acest domeniu. Suntem, totuşi, profund îngrijoraţi de faptul că adoptarea unei legi a falimentului personal fără un studiu de impact adecvat, fără consultarea părţilor interesate şi fără un sprijin instituţional adecvat nu-şi va atinge obiectivele“, se arată în scrisoarea FMI. În document se precizează că o astfel de lege va avea „un impact negativ“ asupra pieţei financiare dacă nu este bine pregătită. Totodată, FMI şi BM îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu actualele iniţiative legislative din Parlament privind convertirea împrumuturilor bancare în valute în moneda naţională la cursul de schimb de la momentul acordării împrumuturilor, apreciind că o astfel de măsură ar reprezenta un risc la adresa „întăririi stabilităţii sistemului financiar“. Scrisoarea a mai fost transmisă preşedintelui Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Bogdan Ciucă, ministrului justiţiei Robert Cazanciuc şi guvernatorului Băncii Naţionale, Mugur Isărescu. Mediafax

 

Ce indicatori macro vor fi anunţaţi în această săptămână

Institutul de Statistică va anunţa mâine care sunt tendinţele în evoluţia activităţii economice, urmând să aflăm ce estimări au managerii pentru industrie, comerţul cu amănuntul, servicii şi construcţii pentru primul trimestru din acest an. Tot mâine va fi comunicat nivelul la care au ajuns la sfârşitul anului trecut autorizaţiile de construire eliberate pentru clădiri. Sectorul construcţiilor a înregistrat de la începutul crizei un declin de circa 45% şi a pierdut circa 109.000 de angajaţi din 2008 până anul trecut, adică aproape un sfert din personal. Vineri vom afla ultimele date ale INS privind şomajul la sfârşitul lunii decembrie 2014.