Cum să construieşti judeţe puternice economic când familii cu şase copii se îngrămădesc într-o singură încăpere ca să nu moară de frig?

Autor: Adelina Mihai 30.01.2015

Drama subdezvoltării României atinge cote maxime în Vâlcea, Gorj şi Vaslui, judeţe în care doar unu din cinci locuitori lucrează, direcţiile de asistenţă socială se află printre marii angajatori, investiţiile private lipsesc, iar peste aceşti indicatori economici dezastruoşi se suprapun tragedii în care victimele sunt copii şi care anulează orice şansă de redresare economică locală. Ieri, într-o comună din Vâlcea, o mamă şi cei şase copii ai săi au murit intoxicaţi cu monoxid de carbon. În urmă cu două săptămâni, şase copii şi tatăl lor au murit într-o garsonieră din Gorj, iar în noaptea de Revelion un alt copil şi patru adulţi şi-au pierdut viaţa într-o stână din Vaslui, din aceeaşi cauză.

Copiii reprezintă principala resursă a unei ţări, însă această categorie de populaţie este neglijată, iar cauzele sunt multiple: de la plecarea a două milioane de părinţi în străinătate din cauza sărăciei (în oglindă cu creşterea ratei abandonului şcolar la liceu de la 3% în 2009 la peste 4% în 2012) până la indiferenţa înalţilor oficiali faţă de condiţiile de locuit sau de sănătate în care cresc cei care trebuie să contribuie la dezvoltarea ţării.

Tatăl copiilor decedaţi în Vâlcea este plecat în Suedia, iar mama copiilor care au murit în Gorj era plecată la muncă în Italia. „Educaţia precară, dar mai ales veniturile modeste ale populaţiei din aceste zone îi determină să folosească mijloace nesigure pentru încălzire. Şi în oraşele mari câştigurile scăzute nu le permit oamenilor să plătească pentru reviziile periodice ale instalaţiilor pentru încălzire, oricât de multe notificări ar fi primit ei de la firme“, a spus Adrian Moraru, directorul general adjunct al Institutului pentru Politici Publice. În contextul în care natalitatea a scăzut cu 37% în România în ultimii 23 de ani, iar în judeţe precum Gorjul numărul de născuţi vii a scăzut cu 52% în 2013 faţă de anul 1990, astfel de evenimente ar trebui să reprezinte probleme de interes naţional. Cu toate acestea, nu sunt comentate nici de reprezentanţii unui guvern de stânga (care, în teorie, trebuie să aibă ca principală preocupare omul simplu), nici de preşedintele ţării, care încă este ocupat cu eliberarea din funcţii a unor şefi de instituţii. De aceea, punerea sub acuzaţie a Elenei Udrea de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau schimbarea şefului Serviciului Român de Informaţii sunt, de exemplu, evenimente mult mai mult dezbătute atât de actorii din mediul politic.

În timp ce în alte ţări impozitul pe salariu se calculează în funcţie de numărul de nou-născuţi – pentru a se încuraja creşterea natalităţii – România nu are încă o strategie pentru combaterea depopulării, iar oficialii par să aibă agendele prea încărcate pentru a-şi face timp pentru vizite în Vâlcea, Gorj şi Vaslui ca să facă o anchetă şi să vadă câte astfel de familii locuiesc, cu şase copii, într-o singură încăpere şi în ce condiţii trăiesc. În ce se investesc bugetele cheltuite pentru locuinţe sociale, prinse în bugetul construit de fiecare guvern de la Revoluţie încoace şi cine sunt beneficiarii, dacă nu o familie care trăia cu şase copii într-o cameră? Au fost trei cazuri într-o singură lună şi nimeni nu a făcut o anchetă socială ca să vadă care este „starea“ la nivel naţional a acestor familii.

Condiţiile precare de locuit, lipsa locurilor de muncă plătite la un nivel care să asigure un trai decent, educaţia populaţiei, dar şi neglijenţa autorităţilor care nu par preocupate decât de conflictele politice sunt doar câţiva dintre factorii care au permis ca, în timp, decalajele din aceste judeţe faţă de cele dezvoltate să se accentueze. În Vâlcea, doar 18% din populaţie au, în statistici, un loc de muncă (faţă de media naţională de 22%), salariile sunt cu o cincime mai mici decât în restul ţării, iar spitalul judeţean şi direcţia de asistenţă socială se află în topul celor mai mari zece angajatori din judeţ.

În Gorj, în 2013 s-au născut doar 2.784 de copii, o natalitate în scădere cu 52% faţă de anul 1990. În acest judeţ, unu din cinci locuitori are un loc de muncă (similar cu media din restul ţării), iar salariul mediu este cu 12% mai mare faţă de media naţională, în timp ce şomajul înregistrat este de 7,5% (faţă de 5,1% de la nivel naţional). Ca o ironie a sorţii, actualul ministru al muncii, Rovana Plumb, a obţinut un mandat de deputat de Vâlcea la alegerile parlamentare din 2004, iar premierul Victor Ponta a fost deputat de Gorj ales tot în decembrie 2004.

În Vaslui, natalitatea a scăzut cu 40% în ultimii 23 de ani, iar direcţia de asistenţă socială şi spitalul judeţean sunt marii angajatori ai judeţului, după compania privată Rulmenţi. Doar 13% din populaţia Vasluiului are un loc de muncă, arată datele de la Statistică.

În 2012, România avea cea mai mare rată a mortalităţii infantile din Uniunea Europeană, cu un număr de 9 copii decedaţi la 1.000 de naşteri înainte de a împlini vârsta de un an (în condiţiile în care rata medie în statele UE este de 3,8.