Financial Times: Modelul unguresc de preschimbare a creditelor în franci nu este pentru „toată lumea“

Neil Buckley, economist la Financial Times, atrage atenţia asupra adoptării modelului unguresc de conversie a creditelor în franci, care poate să nu fie un avantaj pentru vecinii Ungariei, fie din cauză că rezervele valutare sunt insuficiente, fie din cauză că dobânzile bancare sunt mult prea mari pentru a face rentabilă preschimbarea.

Economistul aminteşte că în 2011 programul de plată anticipată a creditelor în franci i-a favorizat pe cei mai bogaţi dintre contractanţii împrumuturilor, în timp ce restul au avut de pierdut din cauza deprecierii cursului, scrie Portfolio.

Mişcarea Băncii Naţionale a Elveţiei din urmă cu două săptămâni, de a abandona pragul fix de schimb valutar în raport cu euro, a adus linişte autorităţilor, cât şi cetăţenilor din Ungaria după ce în noiembrie anul trecut guvernul de la Budapesta a reuşit să ajungă la o înţelegere cu băncile locale şi să preschimbe toate împrumuturil în forinţi la cursul de atunci. În acest timp, în ţări precum Polonia, România, Croaţia sau Serbia ratele la aceste împrumuturi au crescut peste noapte cu 20%.

„Modelul ungar e posibil să nu poată fi aplicat de unii din vecinii acestora, iar cabinetul premierului Viktor Orban a făcut mai multe greşeli în ceea ce a devenit o luptă murdară. Guvernul de la Budapesta a invocat că, în esenţă, băncile cu capital majoritar străin au acordat împrumuturi în franci fără să informeze clienţii de posibilele riscuri. Cu toate acestea, mulţi bancheri cred că guvernul şi-a propus să pedepsească băncile pentru «excesul» de profit şi să le forţeze să-şi vândă acţiunile, astfel încât statul ungar să preia controlul sistemului bancar“, a afirmat Buckley.

Economistul a amintit că Ungaria a impus băncilor „cele mai mari taxe din Europa“ precum şi o taxă specială pe tranzacţii (FTT) care le-a diminuat profitul şi nivelul creditării.

„Măsura din 2011 a forţat băncile să accepte rambursarea în tranşe mari a împrumuturilor la un curs de schimb umflat artificial. Mişcarea i-a favorizat în principiu pe cei mai avuţi dintre contractanţii de împrumuturi, care oricum dispuneau de bani pentru a plăti, şi a cauzat haos pe pieţe“, a spus jurnalistul.

Ca urmare, forintul s-a depreciat şi „a pus şi mai multă presiune pe clienţii săraci care mai aveau de achitat rate la creditele ipotecare“. Astfel, decizia de preschimbare în forinţi a împrumuturilor de la sfârşitul anului trecut a fost bine primită pe pieţe.

Buckley a subliniat faptul că Banca Naţională a Ungariei (MNB) a pus la dispoziţia băncilor lichidităţi de aproximativ nouă miliarde de euro, „mai mult decât suficient pentru a îndeplini nevoile de hedging pentru preschimbare şi să  evite presiunile asupra forintului.“ Totuşi, acesta a adăugat că modelul ungar ar putea să nu fie aplicabil în ţările vecine din cauza dobânzilor, mult peste cele din Ungaria, şi a rezervelor valutare insuficiente.

„În ţările în care dobânda de referinţă a băncilor centrale este mai mare, nu este rentabil să preschimbi împrumuturile în moneda locală din cauză că ar fi compensate de dobânzile băncilor private. Guvernatorul băncii centrale a Croaţiei, Boris Vujcic, a avertizat că imitarea programului de conversie din Ungaria ar costa banca 3,2 miliarde de euro, adică aproximativ 30% din rezervele valutare pe care le deţine“, a spus Buckley.