Inflaţia sub aşteptări şi decizia BCE de relaxare cantitativă stimulează BNR să reducă mâine dobânda-cheie la un nou minim istoric, de 2,25%

Autor: Claudia Medrega 03.02.2015

Inflaţia mai scăzută decât aşteptările, posibila menţinere a creditării totale în teritoriul negativ, nivelul redus la care au coborât dobânzile la nivel european şi decizia Băncii Centrale Europene (BCE) de a arunca bani ieftini pe pieţe prin politica de relaxare cantitativă pot determina BNR să continue mâine ciclul de relaxare a politicii monetare printr-o nouă ajustare a dobânzii-cheie la un nou minim istoric de 2,25%.



Analiştii anticipează ajustarea dobânzii-cheie în 2015 cel mult până la 2% şi conti­nuarea procesului de dimi­nuare a rezervelor minime obligatorii (RMO) la lei şi valută.

Ratele rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit ar urma să fie menţinute miercuri la 10% la lei şi 14% la valută, potrivit aşteptărilor celor mai mulţi analişti.

În prima şedinţă de politică monetară din acest an banca centrală a decis să diminueze dobânda-cheie de la 2,75% la 2,5%. În schimb, nivelurile ratelor rezer­velor minime obligatorii fost menţinute. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a dat asigurări că BNR mai are suficient câmp de acţiune, mai are „gloanţe“ pentru a relaxa politica monetară şi a contracara eventualele şocuri care pot să apară.

Analiştii de la UniCredit Ţiriac Bank apreciază că BNR are spaţiu pentru noi diminuări ale dobânzii-cheie de la nivelul actual de 2,5% până la 2%, următoarea reducere fiind anticipată pentru şedinţa de politică monetară de miercuri, 4 februarie. În acelaşi timp, relaxarea monetară va continua prin reducerea rezervelor minime obligatorii până la 4-6% la lei şi 8% la valută.

În condiţiile în care BNR are spaţiu amplu de manevră având în vedere măsurile luate de BCE şi inflaţia sub aşteptări, şi economiştii de la Raiffeisen Bank se aşteaptă la o nouă ajustare a dobânzii-cheie, la 2,25%. BCE a anunţat în ianuarie că va injecta 1.080 mld. euro pe pieţele financiare în încercarea de a stimula inflaţia şi creşterea economică.

Banca centrală analizează mâine şi raportul trimestrial asupra inflaţiei şi nu este exclus ca prognoza de inflaţie pentru sfârşitul acestui an, de 2,2%, să fie ajustată. Anul 2014 a adus inflaţia anuală la un minim istoric neaşteptat de 0,83%, fiind pentru prima dată după 1990 când rata a coborât sub 1%. Amploarea scăderii inflaţiei a luat prin surprindere pe toată lumea. Anul trecut banca centrală a operat trei ajustări ale prognozei de inflaţie - iniţial de la 3,5% la 3,3%, apoi de la 3,3% la 2,2% şi, ulterior, de la 2,2% la 1,5%. BNR anticipa în ianuarie menţinerea traiectoriei ratei anuale a inflaţiei pe termen scurt sub limita inferioară a intervalului ţintei staţionare ca efect al influenţei exercitate de evoluţia preţului petrolului pe plan mondial şi al persistenţei deficitului de cerere agregată. În acelaşi timp, banca centrală a remarcat sporirea incertitudinilor privind evoluţiile din mediul extern în con­diţiile reamplificării tensiunilor geopolitice regionale şi ale ajustării conduitei politicii mo­netare a principalelor bănci centrale din lume.

România are acum o rată a dobânzii de politică monetară real pozitivă (diferenţa dintre dobânda-cheie şi rata inflaţiei). Dobânda de politică monetară este mai mare cu 0,3% decât inflaţia prognozată pentru sfârşitul acestui an la 2,2%. Şi după tăierea ratei-cheie la 2,25%, rata dobânzii de politică monetară ar rămâne real pozitivă. Intervalul ţintă pentru inflaţie pentru 2015 este de 2,5% Ă/- 1 pp în jurul ţintei centrale.

Dobânzile au scăzut mult în Europa, iar cei care au economii caută soluţii mai avan­tajoase pentru plasarea banilor. La foarte multe bănci centrale nu mai există rate pozitive. Deciziile BNR din ultimii doi ani prin care dobânda-cheie a fost înjumătăţită de la 5% la 2,5% a avut impact asupra clienţilor băncilor, care se împrumută în lei la dobânzi de 7% pe an, faţă de 11% în 2013. Pe de altă parte, cei care au depozite la bancă mai primesc doar 3%, în timp ce în 2013 dobânda medie depăşea 5% pe an.

În urma relaxării politicii monetare dobânzile la credite şi la depozite ar putea să scadă, însă nu imediat şi nu cu aceeaşi amplitudine, iar procesul de reducere a expunerilor băncilor-mamă va continua, dar într-un ritm mai lent decât în trecut, după cum au spus analiştii economici.

 

Analiştii AAFBR consideră că dobânda-cheie ar putea fi redusă din nou

Dobânda de politică monetară ar putea fi diminuată mâine la 2,25%, în timp ce ratele rezervelor minime obligatorii vor fi menţinute la 10% la lei şi 14% la valută, conform opiniilor exprimate de participanţii la un sondaj intern în cadrul Asociaţiei Analiştilor Financiar - Bancari din România (AAFBR). Posibila decizie de reducere a dobânzii de politică monetară cu 25 de puncte de bază de la începutul lunii februarie ar putea fi urmată de încă un pas similar până la finalul anului, cele mai multe estimări pentru orizontul decembrie 2015 fiind de 2%, conform informaţiilor transmise de AAFBR. Cei mai mulţi dintre participanţi estimează reducerea rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei până la 8% în decembrie 2015, precum şi a celor aferente pasivelor în valută până la 10% în decembrie 2015. Estimările pentru decembrie 2016 arată un nivel posibil al dobânzii de politică monetară de 2%. Ele variază între un minim de 1,5% şi un maxim de 2,75%, în timp ce unii participanţi la sondaj prognozează un ciclu de majorare a dobânzii în 2016. Rezervele minime obligatorii ar putea fi reduse în continuare pe parcursul anului 2016, până la 6% în cazul celor în lei şi 8% în cazul celor în valută.