„Vlăstarul” de la Spiru Haret/ de Ziarul de duminică

Autor: Ziarul de Duminica 05.02.2015

Există în Bucureşti şi în ţară licee care nu-şi uită tradiţia. Între ele, Colegiul Naţional „Spiru Haret”, cu peste o sută de ani de activitate (în septembrie 1913, clasele „divizionare” din Liceul „Matei Basarab” s-au mutat într-un local din Strada Brătianu, nr.1, cu conducere proprie, arhivă proprie şi personal administrativ, iar în 1920, prin decret regal, şcolii i se recunoaşte titlul de „Liceul Spiru Haret”). În fruntea grupului de cadre didactice se afla pe atunci Ştefan V. Nanul, fost student al lui Titu Maiorescu şi doctor în lingvistică, la Leipzig, director al liceului în două perioade 1913-1920 şi 1926-1928. Ştefan Nanul a avut ideea să înfiinţeze o revistă a liceului, pe care a numit-o „Vlăstarul”. Primul număr  a apărut la 25 Decembrie 1923 (foto 1), sub îndrumarea lui V.V. Hanes, doctor în Litere. Seria veche a fost editată neîntrerupt până în anul 1942. Seria nouă a fost tipărită, cu întreruperi, începând cu anul 1968. În prezent, apare seria a V-a. Au debutat în această revistă: Nicolae Ciorănescu (1923), Haig Acterian (1925), Barbu Brezianu (1928), Nicolae Steinhardt (1929), Dinu Erbiceanu (1930), Alexandru Dumitrescu-Baranga (1934), Gheorghe I. Florian (1936), Dinu Pillat (1937), Vlad Cunescu (1940), Anca Monica Lăzărescu (1969), Mariana Zaharescu (1971), Cristina Iliescu (1981), Oana Popa (1989), Ana Pasti (1997).

Printre alţi elevi celebri ai liceului îi putem aminti pe matematicianul Grigore Moisil, istoricul religiilor Mircea Eliade, filosoful Constantin Noica, matematicianul Nicolae Teodorescu, filologul Virgil Ştefănescu-Drăgăneşti, scriitorul Octavian Paler, poetul Dinu Pillat, istoricul Dan Berindei, inginerul şi omul politic Sergiu Cunescu, istoricul Paul Cernovodeanu, filologul Petru Creţia, istoricul Nicolae Şerban Tanaşoca, prozatorul Petru Popescu, profesorul universitar Matei Cazacu, prozatorul Bedros Horansagian, filosoful Andrei Pleşu.
În urmă cu doi ani, o mână de elevi îndrumaţi de un grup de profesori inimoşi (printre ei, Alexandru Constantinescu, cel care păstrează în biroul său de director colecţia veche a „Vlăstarului”, la loc de cinste, şi Corina Buzoianu, profesoară de română, redactorul şef coordonator al revistei actuale – fireşte, profesorii inimoşi sunt mult mai mulţi, regretăm că nu-i loc să-i amintim pe toţi) a hotărât să readucă la viaţă această revistă într-o nouă formă (foto 2), cu un nou design, mai atrăgător. Conducerea liceului le-a alocat o sală specială celor care se ocupă de revistă, unde se întâlnesc şi elaborează planuri.

 

În iunie 2014, ,,Vlăstarul” a câştigat Titlul de Laureat la Concursul Naţional de reviste şcolare. Mai mult, Andreea Velicu, una dintre graficienele revistei, a obţinut o diplomă specială pentru tehnoredactare.

În ultima serie a revistei „Vlăstarul” au debutat şi elevii: Avădănei Răzvan (proză şi poezie), Andrei Dumitrescu (editorial), Radu Cucu (aplicaţii IT), Alexandru Culcea (poezie), Alex Ştefănescu (eseu critic), Alexandru Gogoaşă (poem epic), Rareş Antemir şi Bianca Bădoi (interviu). E posibil ca pe unii dintre aceştia, dacă nu pe toţi, să-i regăsim peste ani printre numele care se vor remarca într-un domeniu sau altul.

S-a ajuns la asemenea performanţe întrucât profesorii ştiu să le cultive elevilor iubirea de carte şi de lectură – prin discuţii, referate, invitarea unor scriitori să se prezinte şi să vobească despre creaţia lor sau despre carte pur şi simplu. Un singur exemplu poate fi elocvent: profesoara de română care este şi redactor şef al revistei le-a propus elevilor să urmărească emisiunea „Omul care aduce cartea” cu Dan C. Mihăilescu (de la Protv), să-şi aleagă o carte prezentată de acesta, să o discute în faţa celorlalţi elevi, eventual în prezenţa autorului. Asemenea iniţiative deschid minţi, cu certitudine.