Deoarece statul construieşte doar pe hârtie, investitorii au început să îşi facă singuri drumuri pentru a se dezvolta

Autor: Cristi Moga 11.02.2015

Grupul belgian Liebrecht & wooD a investit 4,8 milioane de euro într-un drum de 4 kilometri între localităţile Bălăceanca şi Cernica în cadrul unui proiect comercial de 110 milioane de euro de lângă Autostrada Soarelui.



România este o ţară în care autorităţile nu pot sau nu ştiu să dezvolte infrastructura în ritmul în care investitorii pri­vaţi ar avea nevoie, astfel că aceştia au început să preia iniţiativa şi să îşi construiască singuri drumuri pentru a se putea dezvolta.

Grupul belgian Liebrecht & wooD a deschis ieri, între localităţile Bălă­ceanca şi Cernica de la marginea Capi­talei, un drum de patru kilometri care subtraversează autostrada Bucureşti - Constanţa pentru a facilita accesul către un teren pe care investitorii vor să dezvolte un centru comercial.

Investiţia de 4,8 milioane de euro a fost finanţată exclusiv din fondurile dezvoltatorului, deşi drumul este util şi pentru câteva mii de locuitori din localităţile Cernica, Bălăceanca sau Fun­deni, care pot ajunge astfel mai uşor în Bucureşti. Cu toate acestea, la evenimentul de tăiere a panglicii s-au îngră­mădit să ia cuvântul şi doi primari, prefectul judeţului Călăraşi, un deputat şi un secretar de stat responsabil cu proiectele de infrastructură.

„Construcţia drumului a durat un an şi jumătate. Dacă nu am fi avut probleme cu hârtiile cred că l-am fi putut face în şase luni“, a declarat ieri Patrick Van Den Bossche, managing director al Liebrecht & wooD, companie care intenţionează să investească 110 mil. euro în proiectul comercial Cernica Park.

În acelaşi timp, Compania de Drumuri caută soluţii pentru a finaliza un tronson de trei kilometri din auto­strada Bucureşti - Ploieşti, drum deschis circulaţiei în 2012, dar pe care majoritatea căilor de acces sunt în continuare blocate. Totodată, pe centura Capitalei, în dreptul localităţii Glina, circulau ieri că­ruţe cu cai, în condiţiile în care şi ca­rosabilul este comparabil cu un drum de ţară.

Mai mult, Dacia, cel mai mare exportator al României, a aşteptat şase ani construcţia unui drum expres de 2,6 kilometri între fabrica de la Mioveni şi DN 73, în timp ce autostrada Piteşti - Sibiu, care i-ar putea ajuta pe francezi să-şi transporte mai uşor maşinile spre vestul Europei, a fost un ping pong continuu în ultimii ani şi a rămas la stadiul de promisiune. Ironia sorţii face ca în timp ce belgienii îşi terminau drumul, ministrul Ioan Rus prezenta master planul cu drumurile ce ar trebui construite până în 2030.