Faţa ascunsă a unei cariere în corporaţie

Autori: Adelina Mihai , Adrian Seceleanu 16.02.2015
Cum ajung managerii să îşi cheme în instanţă angajatorii pentru care au lucrat ani de zile?
 
Să fii manager şi să te judeci cu fostul angajator obişnuia să fie o utopie în România, însă în ultima perioadă tot mai mulţi angajaţi aflaţi în poziţii de conducere îşi cheamă angajatorii în instanţă, cu toate riscurile asumate. Astfel, probleme care se rezolvau „cu uşile închise“ în trecut ajung astăzi să se discute la tribunale, deşi în urma unui astfel de proces pierde atât com­pania (a cărei imagine de „angajator ideal“ este atinsă), cât şi managerul, care îşi va găsi cu greu un alt loc de muncă, spun specialiştii.
 
Amalia Sterescu, Andreea Popescu sau Florin Cîţu sunt doar trei exemple de manageri locali care şi-au chemat în instanţă foştii angajatori, iar tot mai multe situaţii de acest gen încep să iasă la iveală. Astfel de cazuri sunt importante pentru că sumele discutate în procese sunt de ordinul zecilor sau chiar al câtorva sute de mii de euro, fiind mult mai mari decât ceea ce pretind sau primesc în instanţă angajaţii de pe niveluri ierarhice mai scăzute care îşi dau în judecată foştii angajatori. În cazul angajaţilor de pe poziţii de specialişti, de exemplu, pachetele de exit pornesc de la două salarii lunare.
 
Cel mai recent caz de acest tip este cel al Andreei Po­pescu, un executiv care a lucrat mai bine de 13 ani în cadrul opera­torului de telecomunicaţii Orange România, care a depus o cerere de chemare în judecată la Tribunalul din Bucu­reşti împotriva companiei, a directorului general Jean François Fallacher şi a directorului de resurse umane Ioana Marcu. Obiectul dosarului, înregistrat la tribunal pe data de 9 februarie 2015, este „acţiune în constatare hărţuire morală“, potrivit informaţiilor de pe site-ul instituţiei.
 
Contactată de ZF, Andreea Popescu a declarat doar că „urmează procedurile interne din grupul Orange şi căile legale“ în acest caz, fără a oferi alte detalii. Contactaţi de ZF în data de 9 fe­brua­rie, reprezentanţii Orange România nu au răspuns până la închiderea ediţiei întrebărilor ZF legate de acest subiect.