Autostrada Comarnic - Braşov mai „stă pe bară“ încă două luni, până decide guvernul dacă merge înainte cu concesiunea sau acceptă al treilea eşec. Cine plăteşte pentru tărăgănarea proiectului?

Termenul privind luarea unei decizii în cazul autostrăzii Comarnic - Braşov (53 kilometri), pe care statul încearcă pentru a treia oară în ultimul deceniu să o construiască în concesiune, a fost prelungit până în aprilie, deşi premierul Victor Ponta şi ministrul transporturilor Ioan Rus au anunţat în urmă cu o lună că decizia finală privind soarta acestei şosele va fi comunicată pe 15 februarie (adică ieri). Rus susţine că vrea să mai poarte discuţii cu consorţiul de investitori privaţi care ar urma să construiască autostrada – francezii de la Vinci, austriecii de la Strabag şi grecii de la Aktor –, în contextul în care modelul financiar propus pentru realizarea acestei autostrăzi ar scoate din buzunarul statului român 8,5 miliarde de euro într-o perioadă de 30 de ani.

„Am discutat cu consorţiul şi, în varianta în care vom reuşi să restructurăm proiectul şi să găsim un model financiar mai eficient în raport cu bugetul ţării, pe care să-l aducem într-o zonă în care pot participa şi alte instituţii financiare internaţionale (BEI, BERD, IFC – cu care Ministerul Transporturilor are progra­mate discuţii pe această temă) şi dacă vom avea şi o poziţie favorabilă şi din partea Eurostat, deci dacă găsim o astfel de variantă, care să fie acceptată de toată lumea, mer­gem mai departe. Dacă nu, şi se menţin datele actuale, va trebui să găsim o altă construcţie a acestui proiect. Pe aceste coordonate ale restructurării proiectului conti­nuăm până în luna aprilie discuţiile cu partenerii din consorţiul Vinci-Strabag-Aktor“, a declarat ministrul transporturilor Ioan Rus, într-un comunicat de presă.

Termenul asumat de guvern pentru anunţarea deciziei finale pentru această autostradă a fost prelungit cu încă două luni, după ce timp de mai bine de un an a fost tărăgănată luarea unei hotărâri.

Autostrada Comarnic-Braşov se află la a treia încercare de a fi construită în concesiune sau parteneriat public-privat în ultimul deceniu, celelalte două încercări, din 2003-2004, respective 2010, soldându-se cu un eşec. În fiecare din cele trei încercări de a construi autostrada Comarnic-Braşov, statul român i-a avut ca parteneri privaţi pe francezii de la Vinci, una dintre cele mai mari firme de construcţii din lume.

Indiferent dacă concesiunea va merge mai departe sau nu, problema acestei autostrăzi rămâne faptul că a fost întârziată cu mulţi ani. Numai în ultima încercare a statului de a o construi în concesiune, întârzierea este de peste un an, adică exact perioada care se întinde de la momentul în care au fost anunţaţi investitorii privaţi până în prezent.

Ce se ştie până acum este că, în actuala variantă de concesiune, statul român va plăti pe o perioadă de 30 de ani circa 8,5 miliarde de euro către concesionarii Vinci, Aktor şi Strabag, suma incluzând construcţia, precum şi operarea şi întreţinerea şoselei pe o perioadă de 26 de ani. Anual, statul român ar urma să plătească firmelor concesionare 325,2 milioane de euro, aşa-numita plată de disponibilitate.

Din suma de aproape 8,5 miliarde de euro, vor fi deduse încasările din tarifele de concesiune pe 26 de ani (practic, taxa de autostradă), 60% din valoarea încasărilor din utilizarea infrastructurii secundare (spaţii închiriate pentru benzinării, spre exemplu), precum şi penalităţile către concesionari pentru nerespectarea standardelor de performanţă sau pentru indisponibilitatea autostrăzii. Construcţia, proiectarea, operarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic-Braşov ar trebui să coste în mod normal 2,7 miliarde de euro pentru cei 30 de ani, dar acest lucru doar în situaţia în care întreaga sumă s-ar afla în ?buzunarul“ statului în acest moment. Calculele arată că statul român va plăti în perioada de 30 de ani circa 160 de milioane de euro pe kilometru pentru construcţia, proiectarea, operarea şi întreţinere. Suma este cu mult mai mare decât cea din contractul de concesiune semnat în 2010 de statul român cu concesionarii Vinci şi Aktor, care ulterior însă a fost reziliat. La acea vreme, valoarea totală a contractului era de 4,8 miliarde de euro, care includeau construcţie, proiectare, operare, întreţinere, precum şi dobânzile aferente împrumuturilor pe care concesionarii urmau să le facă de pe piaţa bancară internaţională.

Comarnic-Braşov apare în Master Planul General de Transport, documentul care stabileşte obiectivele de infrastructură de transport ale României până în 2030, ca fiind un tronson al autostrăzii Ploieşti-Comarnic-Braşov (105 kilometri), al cărei cost este estimat la 1,3 miliarde de euro. Totodată, în cea mai recentă variantă a Master Planului, această autostradă apare ca urmând a fi construită în parteneriat public-privat.

Cum nu se construieşte o autostradă, în trei paşi

Prima încercare: 2003-2004

În 2003-2004 guvernul României a avut prima tentativă de construire a autostrăzii de pe Valea Prahovei cu ajutorul investitorilor privaţi. Această procedură s-a dorit a fi una în sistem de parteneriat public-privat, astfel că în 2004 statul semna cu francezii de la Vinci contractul în această formulă pentru construirea celor 36 de kilometri dintre Comarnic şi Predeal, potrivit Mediafax. Ulterior, nici Ministerul Finanţelor pe partea financiară şi nici Ministerul Justiţiei pe partea procedurală de achiziţie nu au avizat încheierea acestui contract.

A doua încercare: 2010

În 2010, statul român a semnat un contract de concesiune pentru tronsonul Comarnic-Braşov cu francezii de la Vinci şi grecii de la Aktor. Contractul pentru realizarea în concesiune a acestei autostrăzi a fost însă denunţat unilateral de consorţiul Vinci-Aktor la doar trei luni de la semnarea acestuia, fără a plăti nicio penalizare către statul român. Motivele care au condus la rezilierea contractului au fost neclare din cauza modului opac de comunicare pe care l-au avut părţile implicate în acest proiect pentru a explica cauzele acestui eşec, potrivit informaţiilor ZF.

Statul mai încearcă şi a treia oară: 2013-2015

În prezent, statul îşi încearcă norocul pentru construirea autostrăzii Comarnic - Braşov pentru a treia oară. Guvernul a anunţat de mai bine de un an cei trei investitori privaţi care ar trebui să construiască această şosea - francezii de la Vinci, austriecii de la Strabag şi grecii de la Aktor. În total, autostrada va scoate din buzunarul statului român circa 8,5 mld. euro în perioada de 30 de ani de concesiune, în varianta actuală a modelului financiar.