România a găsit reţeta creşterii PIB fără deficite, fără inflaţie şi fără datorii?

Autor: Claudia Medrega 18.02.2015

România a reuşit să ajungă la o nouă „reţetă“ pentru economie, cu o creştere a PIB de 3%, deficit de cont curent şi inflaţie mai mici de 1% şi de­ficit bugetar de sub 2%. Rămâne de văzut cât va rezista noul model de creştere economică.

România are nevoie de dublarea pro­centului de 2% creştere eco­no­mică pentru a recupera decalajele faţă de UE, dar fără să „strice“ ni­velul de 2% la deficitul bugetar, defi­citul de cont curent şi inflaţie, sus­ţi­nea în 2013 guvernatorul BNR Mugur Isărescu. Argumentul: macro­sta­bilitatea tre­buie păstrată chiar şi cu preţul unei creşteri economice re­duse.

Creşterea economică nu a reuşit să ajungă nici în 2013, nici în 2014 la 4%, însă deficitul de cont curent şi inflaţia au coborât sub 1%, atingând minimele ultimului sfert de secol, iar deficitul bugetar a oscilat în jurul a 2%.

Economia a făcut anul trecut un salt de 2,9%, ascensiunea PIB fiind susţinută atât de cererea externă, cât şi de revenirea cererii interne. Evolu­ţia economiei a continuat să fie „de­z­e­chilibrată“: industria/expor­tu­rile şi comerţul retail au avut con­tribuţii fa­vorabile importante la avansul eco­nomiei, în timp ce investiţiile şi construcţiile nu şi-au revenit pe deplin.

Pentru 2015, estimările indică un avans al economiei de peste 2%, dar sub 3%, economiştii susţinând nece­si­tatea stimulării investiţiilor.

 

Evoluţia principalilor indicatori macro în 2014

 

Salt de aproape 3% al economiei

Economia a făcut anul trecut un salt de 2,9%, ascensiunea PIB fiind susţinută atât de cererea externă, cât şi de revenirea cererii interne, în timp ce contribuţia agriculturii a fost modestă. Industria a fost şi anul trecut motorul economiei susţinând alături de comerţul cu amănuntul creşterea PIB. Analiştii au remarcat evoluţia favorabilă a economiei României faţă de alte ţări europene, dar au susţinut că o creştere a PIB de 2-3% nu ar trebui să ne mulţumească având în vedere decalajul pe care România îl are de recuperat faţă de ţările dezvoltate. Pentru 2015, estimările indică un avans al economiei de peste 2%, dar sub 3%, economiştii susţinând necesitatea stimulării investiţiilor. Evoluţia economiei a continuat să fie „dezechilibrată“: industria/exporturile şi comerţul retail au avut contribuţii favorabile importante la avansul economiei, în timp ce construcţiile nu şi-au revenit pe deplin. Economia a încetinit anul trecut faţă de anul 2013, când creşterea PIB a fost de 3,4%.

 

Semne bune de la comerţ

Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consum, a crescut cu 7% în 2014 faţă de 2013, recordul ultimilor şase ani. Evoluţia comerţului aminteşte de anii de boom, când retailerii pompau sute de milioane de euro în deschiderea de magazine, iar PIB-ul creştea cu peste 5% anual. Lunile cu cele mai mari rate de creştere au fost martie şi iunie (peste 10%), iar lunile cele “mai slabe” au fost aprilie şi august (sub 5%). Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul a început să crească din septembrie 2013 şi timp de 16 luni a avansat fără sincope, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Iar revigorarea consumului a avut un impact favorabil asupra creşterii economice. Cu toatea acestea, creşterea comerţului nu a fost suficientă pentru a compensa scăderile din perioada 2009-2013 când declinul cumulat al consumului a fost de peste 15%.

 

Motoarele industriei au continuat să tureze

Producţia industrială, unul dintre cei mai importanţi indicatori din economie, a continuat ascensiunea anul trecut, evoluţia fiind susţinută de cererea externă. Producţia industrială a crescut în 2014 cu 6,1% faţă de 2013 (serie brută), al doilea cel mai mare avans din ultimii şapte ani. Ascensiunea s-a datorat creşterii industriei prelucrătoare (Ă7,5%) şi industriei extractive (Ă1,0%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 4,7%. Industria are o contribuţie de circa 30% la Produsul Intern Brut. În 2013 industria a avut cea mai importantă contribuţie la creşterea economică aducând două treimi din avansul PIB de 3,4%. Industria şi-a majorat contribuţia la formarea PIB în ultimii cinci ani prin intermediul exporturilor, după un declin în perioada 2003-2008. Dacă în 2003 industria avea o pondere în PIB de 25%, în 2008 a coborât la 23%, pentru ca în 2012 să ajungă la 28,4% din PIB. În 2013  ponderea industriei în PIB a urcat la 30%, volumul de activitate din acest domeniu crescând cu 8,1%.

 

Inflaţia, la un nou minim istoric

Anul 2014 a adus inflaţia anuală la un minim istoric neaşteptat de 0,83%, după aproape un sfert de secol de capitalism, marcat de trei recesiuni şi de trei perioade de creştere. A fost pentru prima oară când rata anuală a inflaţiei a coborât sub 1% după ce la începutul anilor ‘90 era hiperinflaţie galopantă. De la inflaţie de aproape 300% pe an s-a ajustat la mai puţin de 1% în 22 de ani. România a ajuns să aibă pe an inflaţia dintr-o singură zi din 1993. Inflaţia anuală a oscilat pe parcursul anului 2014 în intervalul 0,66% - 1,5%, minimul de 0,66% fiind atins în iunie. Evoluţia inflaţiei a luat prin surprindere chiar şi banca centrală, care a operat trei ajustări ale prognozei (iniţial de la 3,5% la 3,3%, apoi de la 3,3% la 2,2% şi, ulterior, de la 2,2% la 1,5%). Analiştii au anticipat accelerarea procesului de dezinflaţie în 2014, care să ducă inflaţia la o rată anuală situată sub limita inferioară a intervalului ţintei staţionare a BNR de 2,5% ± un punct procentual. Însă, scăderea inflaţiei anuale până la 0,83%, după ce în decembrie s-a înregistrat o inflaţie lunară de -0,1%, a luat prin surprindere pe toată lumea. BNR a ratat astfel ţinta de inflaţie, după ce a atins de trei ori acest obiectiv (în anii 2006, 2011 şi 2013) de când a adoptat strategia de ţintire a inflaţiei ca principal obiectiv monetar, în august 2005.

 

ISD-urile, din nou în declin

România nu a fost anul trecut foarte atractivă pentru nerezidenţi, investiţiile străine directe (ISD) înregistrând un declin de aproape 11% la 2,4 mld. de euro. Cele mai multe investiţii străine, de 531 mil. euro, au fost atrase în noiembrie, iar în decembrie au intrat doar 304 mil. euro. La polul opus, cele mai reduse niveluri ale investiţiilor au fost în lunile februarie - 36 mil. euro, şi octombrie - 80 mil. euro. Volumul ISD-urilor reflectă atât atractivitatea mediului de afaceri autohton, cât şi percepţia investitorilor străini, evoluţia economiei fiind unul dintre indicatorii analizaţi. România este dependentă de capitalurile străine pentru finanţarea deficitului de cont curent şi a deficitului bugetar, dar şi pentru rostogolirea datoriei externe. Participaţiile la capital (inclusiv pierderea netă estimată) au fost anul trecut de aproape 2,6 mld. euro, iar creditele intragrup au avut o valoare negativă de 155 mil. euro (net)", potrivit datelor BNR. În 2013, investiţiile străine directe au crescut cu 26,8% comparativ cu anul anterior, la 2,7 mld. euro, atingând vârful ultimilor patru ani, după ce în 2012 s-a înregistrat prima creştere de la începutul crizei.

 

Datoria externă s-a stabilizat sub 95 mld. euro

Datoria externă totală, care include atât datoria statului, cât şi pe cea privată, a făcut în 2014 un pas înapoi după creşterea înregistrată în anii de criză, ajungând la sfârşitul anului la 94,3 mld. euro, cu 3,8 mld. euro sub nivelul din 2013. În primăvara anului  2013, datoria externă totală depăşise pragul de 100 mld. euro.

Datoria externă rămâne încă departe de nivelul existent când a început criza economică mondială. În decembrie 2008, datoria externă totală era de 72 mld. euro, din care statul avea 11 mld. euro, iar firmele private şi băncile 61 mld. euro. Datoria externă pe termen scurt, principala vulnerabilitate care a trimis România în corzi la sfârşitul lui 2008,  a ajuns în decembrie 2014 la 18,1 mld. euro, în scădere cu 5,6% faţă de 2013. Datoria externă pe termen lung s-a diminuat cu 3,5%, la 76,1 mld. euro, evoluţia fiind detrminată în principal de declinul depozitelor nerezidenţilor şi de rambursarea datoriei la FMI.

 

Minimul record al ultimilor 25 de ani

Deficitul de cont curent a coborât anul trecut la 0,5% din PIB, nivel minim istoric pentru perioada post-decembristă. Înainte de criză România înregistra deficite de cont curent de peste 10% din PIB. Deficitul de 696 mil. euro din 2014 a fost în scădere cu 40,5% comparativ cu nivelul de 1,17 mld. euro înregistrat în 2013. Evoluţia a fost influenţată în principal de majorarea excedentului înregistrat de balanţa serviciilor (cu 1,17 mld. euro) şi reducerea deficitului balanţei veniturilor primare (cu 242 mil. euro). Componenta bunuri şi servicii a trecut de la un deficit de 742 mil. euro în 2013 la un excedent de 352 mil. euro în 2014. Deficitul componentei venituri primare s-a diminuat cu 7,8% an/an, la 2,8 mld. euro. Contul curent reflectă relaţia economiei României cu exteriorul, incluzând intrările şi ieşirile de bunuri şi servicii, de venituri şi transferurile curente (banii trimişi de românii care lucrează în străinătate şi fondurile europene).

 

Deficit bugetar de 1,85% din PIB, în ţintă

Bugetul a fost ţinut sub control în primele 11 luni ale anului trecut, dar în decembrie, conform „tradiţiei“, Guvernul a dat drumul la cheltuieli şi deficitul a explodat la peste 12 mld. lei, încadrându-se totuşi în limita de 2% din PIB. Anul 2014 s-a încheiat cu un deficit bugetar de 1,85% din PIB. Astfel, şi în 2014 s-a repetat istoria creşterii spectaculoase a deficitului în ultima lună a fiecărui an. Deficitul a ajuns la sfârşitul lunii decembrie la 12,5 mld. lei, după ce în noiembrie a fost de doar 250 mil. lei, adică 0,04% din PIB. Totuşi, deficitul bugetar a rămas în ţinta agreată cu FMI şi Comisia Europeană. Colectarea veniturilor bugetare a rămas şi anul trecut la un nivel modest. Iar România rămâne o ţară europeană cu una dintre cele mai reduse ponderi ale veniturilor în PIB, de sub 32%. Toate guvernele din ultimul deceniu au pus pe masă proiecte pentru majorarea veniturilor prin îmbunătăţirea colectării taxelor, dar acestea au rămas în mod uzual doar la nivel declarativ. În realitate, ponderea veniturilor în PIB nu a depăşit niciodată pragul de 33%. Pentru 2014 autorităţile au mizat iniţial pe venituri de 216,8 mld. lei, în creştere cu 8,4% faţă de încasările efective din 2013. După a treia rectificare bugetară nivelul veniturilor a fost majorat la 217,4 mld. lei, adică o creştere de 8,7% comparativ cu sumele efectiv colectate în 2013. Execuţia bugetară pe întregul an a indicat un avans al veniturilor de 6,7%.

 

1.700 de lei, este nivelul la care a ajuns salariul mediu în 2014

Angajaţii români au câştigat, în medie, cu peste 13% mai mult în 2014 decât în anul precedent, salariul mediu pe economie ajungând la circa 1.700 de lei net pe lună. În continuare, cei mai bine plătiţi salariaţi din economie sunt oamenii din industria IT, din telecom, servicii financiare, producţie de tutun şi din industria de petrol şi gaze, veniturile acestora depăşind cu mult 3.000-4.000 de lei net pe lună sau chiar 5.000 de lei, potrvit datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Corina Mirea

 

Nou maxim istoric pentru exporturi

Exporturile au ajuns anul trecut la un nou maxim istoric, de 52,5 mld. de euro, ascensiunea fiind influenţată în principal de creşterea vânzărilor în Uniunea Europeană. Valoarea exporturilor totale s-a dublat din 2008 până anul trecut. Volumul lunar al exporturilor a oscilat pe parcursul anului 2014 între 4 şi 5 mld. de euro. Ritmul de creştere anual al exporturilor a încetinit în 2014 la 5,8%, după ce în 2013 s-a înregistrat un avans de peste 10% faţă de 2012. Automobile Dacia, Rompetrol Rafinare şi Ford au fost în topul celor mai mari exportatori în 2014. Exporturile au susţinut economia în perioada 2008-2014, existând o corelaţie pozitivă între trendul acestora şi evoluţia PIB. Însă, cu toate că au fost un motor important pentru PIB, exporturile nu au avut suficientă forţă să tracteze economia, în special în perioadele în care s-a afundat în recesiune. Potenţialul exporturilor este limitat având în vedere dependenţa de evoluţia economiilor din UE, principalii parteneri comerciali ai României, precum şi din cauza ponderii reduse a exporturilor în PIB comparativ cu aportul consumului intern. Totodată, impactul limitat al exporturilor este legat de faptul că în cuantificarea aportului la PIB nu contează doar exporturile în valoare absolută, ci exporturile nete, fiind importantă şi dinamica importurilor.