O nouă recesiune, „ursul“ rusesc care mârâie aproape şi mai multă durere pentru greci sunt motive pentru care Grecia nu va fi dată afară din zona euro
Sistemul bancar încă şubred, mai ales în Europa de Est şi Sud-Est, economiile vulnerabile la şocuri externe, Rusia pândind un semn de slăbiciune şi infiltraţiile teroriste dinspre Orientul Mijlociu fac ca un eventual faliment al Greciei să fie o lovitură grea şi păgubitoare pentru Uniunea Europeană.
Atât guvernul grec condus de Alexis Tsipras, cât şi partenerii din zona euro au făcut clar că nu vor ca Grecia să iasă din zona euro, cel mai ambiţios proiect european din istorie. Consecinţele ar fi greu de înghiţit de oricare dintre părţi.
Care ar fi consecinţele „Grexitului“ asupra Greciei
Unii comentatori spun că Greciei i-ar fi mai bine dacă ar renunţa la euro. Statul ar putea introduce astfel propria monedă, va putea redenomina datoriile în noua monedă, reflaţia monetară ar stimula economia, iar plata datoriilor în noua monedă, devalorizată, ar fi mai puţin oneroasă, scrie Forbes. Însă efectele pozitive ale exitului s-ar putea face simţite doar după mulţi ani. Până atunci, a avertizat fostul premier grec Antonis Samaras, standardele de viaţă s-ar putea prăbuşi cu 80% în doar câteva săptămâni. Apoi, redenominarea datoriei într-o nouă monedă va fi considerată default, ceea ce înseamnă că Grecia nu va avea acces la pieţele de finanţare externe pentru o perioadă de timp considerabilă. Grecia are un surplus bugetar primar, astfel că şi-ar putea onora obligaţiile bugetare interne, însă serviciul datoriei în noua monedă ar necesita printare de bani, iar combinaţia de printare de bani şi devalorizare rapidă a monedei ridică semnificativ riscurile inflaţioniste şi facilitează „dolarizarea“ economiei (preţuri exprimate în monedă străină, credite în monedă străină).
De asemenea, Grecia importă anumite bunuri esenţiale pentru consumul populaţiei şi pentru economie, în special petrol şi gaze naturale, pe care trebuie să le plătească în valută forte. Dacă propria monedă va fi lăsată să fie trazacţionată liber, devalorizarea internă va face rapid ca petrolul şi gazele să fie prohibitiv de scumpe. O criză valutară ar putea să izbucnească curând după exitul din zona euro. Grecia şi-ar putea ancora noua monedă de dolar sau de euro, însă protejarea pragului cursului de schimb când moneda proprie se devalorizează ar „arde“ rapid rezervele monetare şi aşa reduse.
Exitul ar însemna o recesiune rapidă şi adâncă a unei economii deja foarte anemice. Pentru că nu se va mai putea finanţa în euro, guvernul ar rămâne rapid fără euro şi va trebui să plătească beneficiile sociale şi salariile angajaţilor de la stat în IOU până când o nouă monedă elenă va fi introdusă, notează BBC.
Ieşirea din zona euro nu ar vindeca probleme structurale ale economiei greceşti
Însă până ca noua monedă să fie pusă în circulaţie, guvernul va trebui să impună restricţii retragerilor de capital deoarece populaţia va încerca să-şi scoată afară din ţară economiile în euro pentru a le proteja.
De asemenea, Grexitul nu va rezolva problemele grave ale economiei, cum ar fi un sistem ineficient de colectare a taxelor care încurajează evaziunea şi controlul slab al cheltuielilor guvernamentale.
Pentru afaceri, Grexitul ar însemna un dezastru legal şi financiar. Unele contracte guvernate de legea elenă ar fi convertite în noua monedă, în timp ce contractele aflate sub lege străină vor rămâne în euro. Multe contracte vor sfârşi astfel în dispute legale. Companiile greceşti care vor mai avea datorii mari în euro către creditori străini, dar ale căror surse de venit sunt în noua monedă în devalorizare nu-şi vor mai putea plăti datoriile. Multe firme vor intra în insolvenţă, cu datoriile mai mari decât activele lor, şi apoi în faliment.
O nouă recesiune şi poate o nouă criză financiară pentru zona euro
La nivelul zonei euro, companiile, temându-se pentru viitorul euro, îşi vor reduce investiţiile. În faţa unui baraj de veşti rele făcut de presă, oamenii de rând îşi vor reduce şi ei cheltuielile. Toate acestea ar putea împinge economia zonei euro în recesiune, cu consecinţe negative asupra întregii UE, unde economiile nu şi-au revenit complet din ultima criză.
Consecinţele Grexitului ar avea însă implicaţii şi mai largi. Orice default suveran are întotdeauna consecinţe sistemice, oricât de mic este statul respectiv. Când un stat intră în incapacitate de plată, şocul se propagă prin culoarul balanţei de plăţi în condiţiile în care comerţul se întrerupe brusc, iar capitalul migrează. Aceasta se întâmplă indiferent dacă băncile sunt sau nu protejate. Dacă băncile sunt protejate, victimele vor fi companiile care fac afaceri în ţara aflată în incapacitate de plată, furnizorii lor, angajatorii, acţionarii şi guvernele care se bazează pe acele companii pentru venituri din taxe. Grexitul ar crea un precedent şi ar lovi în credibilitatea uniunii monetare. După ieşirea Greciei, ar putea urma alte state. Aşa cum a explicat preşedintele BCE Mario Draghi anul trecut, dacă o ţară iese din zona euro, nu se va mai putea vorbi de o monedă unică şi de o uniune monetară, ci doar despre un sistem controlat al cursurilor de schimb. Astfel de sisteme sunt vulnerabile la atacurile speculatorilor.
Lăsarea zonei euro să intre în depresiune ecomomică din cauza unui default dezordonat când conflictul din Ucraina pare de nestăvilit, Moldova are probleme politice, iar „ursul“ rusesc mârâie la graniţele statelor baltice ar fi o nebunie gravă. Grecia este o ţară balcanică, iar Rusia este foarte interesată de Balcani din motive strategice care au de-a face cu livrările de gaze către centrul Europei, cu rafinarea petrolului şi porturi la o mare care nu îngheaţă. O delegaţie rusească a bătut la uşa Syriza a doua zi după ce acest partid a câştigat alegerile generale.