Lupte aero-navale/ de Ziarul de duminică

Autor: Ziarul de Duminica 19.02.2015

Ioan Damaschin

Lupta aeronavală de la Constanţa din 26 iunie 1941

Cine a scufundat distrugătorul lider „Moskva”?

Editura Militară

Autorul acestei lucrări, care se doreşte a fi de referinţă şi deschizătoare de noi perspective, rămâne cu satisfacţia că, printr-un studiu amănunţit al documentelor de arhivă şi al cărţilor consacrate acestui subiect, româneşti, germane şi ruseşti, a reuşit să stabilească, cu exactitate, prin calcule, locul în care a fost scufundat liderul „Moskva”, cu mulţi ani înainte să se ajungă la epavă. A explicat-o pe larg înter-un interviu:

„Sunt convins că această carte, ce descrie modul în care s-a desfăşurat cea mai mare luptă aero-navală, la care a participat Marina Regală Română în cel de-al doilea Război Mondial, luptă ce a avut loc chiar în faţa portului Constanţa prezintă interes pentru militari, în primul rând, dar şi pentru alte categorii de public cititor. Să nu uităm că înaintaşi ai multor constănţeni – părinţi, bunici, străbunici – au luptat pe mare, iar unii dintre ei, chiar şi-au dat viaţa în aceste lupte, având drept mormânt adâncurile mării. Aş remarca faptul că unii dintre veteranii de război, participanţi la această luptă sunt încă în viaţă. Este un modest omagiu pe care-l aduc acestor veterani.”

Prin participarea de forţe navale, aeriene şi submarine ce aparţineau URSS, pe de o parte, României şi Germaniei, pe de altă parte, este clar că lucrarea tratează o „luptă aero-navală”.
Voi reda, pe scurt, modul în care s-a desfăşurat acţiunea, aşa cum rezultă din documentele din Arhivele Militare Române, dar şi din Jurnalul de luptă al navei „Harkov” nava comandant a grupului atacator, Jurnalul de operaţii a bateriei germane „Tirpitz”, alte documente oficiale şi memorii de război.
În zorii zilei de 26 iunie 1941, un grup naval compus din distrugătoarele-lider „Moskva” şi „Harkov”, cele mai moderne nave din această clasă care au luptat pe Marea Neagră în cel de-al doilea Război Mondial s-au apropiat la circa 12 mile marine de portul Constanţa (cca. 22 de kilometri), au traversat barajul de mine marine de la larg şi, la ora 04.02 au deschis focul asupra oraşului şi portului.
Au răspuns imediat cu foc distrugătoarele noastre „Regina Maria” şi „Mărăşti”, care se aflau pe mare în zona Eforie Nord. Tot atunci au ripostat şi bateriile de coastă româneşti şi germane de la litoral şi, ulterior, aviaţia.
După ce au tras 350 de proiectile, incendiind un rezervor de petrol şi un tren german cu muniţie din gara Palas, cele două nave, la orele 04.12 au luat drum, cu toată viteza, spre sud-est pentru a părăsi raionul luptei. În momentul în care au ajuns din nou în zona barajelor de mine, „Moskva”, la orele 04.21 a sărit în aer şi în circa 4 minute s-a scufundat. Au fost salvaţi 68 de marinari supravieţuitori. Liderul „Harkov” a fost şi el lovit de două proiectile de mare calibru fiind grav avariat, dar până seara a reuşit să ajungă la Sevastopol.
De menţionat că în raionul Costineşti – Mangalia se afla de două zile submarinul sovietic „ŞCI-206” care nu s-a mai înapoiat niciodată la Bază. Scufundarea de către distrugătorul „Soobrazitelinâi”, sosit în raion pentru sprijinul liderului „Harkov”, a unui submarin „inamic” la orele 06.00 în apropierea raionului luptei pe care l-a considerat a fi inamic i-a determinat pe sovietici să ia în calcul şi ipoteza ca submarinul respectiv să fi atacat şi scufundat cu aproape două ore în urmă pe liderul „Moskva”.
În apropierea raionului luptei erau două submarine: „Delfinul” şi „ŞCI-206”. Primul s-a înapoiat după 2 zile la Constanţa, al doilea nu a mai ajuns la Sevastopol. Enigma scufundării a durat 70 de ani, până la descoperirea epavei liderului „Moskva”.

Am cunoscut mulţi marinari, veterani de război care au luptat pe mare. Unii dintre aceştia mi-au fost chiar profesori la Şcoala Navală şi i-aş numi pe comandorii Constantin (Bibi) Costăchescu comandantul submarinului „Delfinul” sau Petre Zamfir, azi contraamiral nonagenar. Dintre cei care au participat la această luptă mai sunt în viaţă contraamiralii Petre Zamfir, Constantin Caragea şi Cristea Georgescu.