Cât de departe este Moldova de Uniunea Europeană? Poate fi România fratele mai mare care ajută mica economie de doar 7 miliarde de euro să se rupă de influenţa Rusiei?

Nu întâmplător una din primele vizite oficiale pe care Klaus Iohannis le efectuează în calitate de preşedinte al României este în Republica Moldova.

România este cea care ar trebui să deschidă drumul către Europa pentru mica economie de nici 7 miliarde de euro care încearcă să se rupă din sfera de influenţă a Rusiei.

Însă evenimentele din ultimele luni pot fi un semn că Moldova mai are mult de lucru pentru a deveni un stat european. Iohannis se prea poate să fie în vizită – o vizită de două zile care se va încheia astăzi - într-o ţară a cărei economie este pe cale să intre în criză.

Citeşte şi: Cum ar arăta economia României dacă s-ar reunifica cu Republica Moldova

Leul moldovenesc s-a depreciat cu 25,5% în raport cu dolarul şi cu aproape 18% faţă de euro de la începutul anului până la mijlocul acestei luni, în parte din cauza crizei valutare cu care se confruntă Ucraina şi Rusia, dar şi a unei devalizări colosale a unor bănci mol­doveneşti echivalente, după unele calcule, cu 13% din PIB-ul ţării sau cu 58% din veni­turile bugetului pe 2014.

Scandalul devalizării a adus în colimatorul publicului politicile băncii centrale şi perso­naje-cheie aflate la conducerea ţării. Presa locală scrie că banii dispăruţi din bănci au ajuns în Rusia.

Fratele mai mare

Moldova este o economie mică. Dacă ar fi parte din România, ar reprezenta a 30-a parte din economia românească. Exporturile Ro­mâniei către Moldova reprezentau în primele nouă luni ale anului trecut 1,6% din total. România este însă pentru Moldova cel mai mare partener comercial, înlocuitorul Rusiei.

Ponderea exporturilor către România a crescut de la 17% în 2013 la 18,6% în 2014, potrivit datelor statistice oficiale moldoveneşti. Ponderea Rusiei s-a prăbuşit de la 26% la 18,1%. Ponderea importurilor din România a urcat de la 13% la 15%, pe când cea a importurilor din Rusia s-a redus de la 14,3% la 13,5%. Dacă la nivel comercial Moldova pare că se rupe de Rusia, nu acelaşi lucru se poate spune despre forţa de muncă. După unele estimări, 700.000 de moldoveni lucrează în Rusia. Banii trimişi acasă de moldovenii care lucrează în străinătate echivalează cu 30% din PIB-ul ţării, iar până la 65% din aceste fonduri sunt trimise din Rusia.

Peste 72% din tinerii plecaţi la muncă în afara ţării lucrează în Rusia.

În aceste condiţii, economia Republicii Moldova este foarte sensibilă la volatilităţile de pe pieţele valutare. Deprecierea meteorică a leului moldovenesc a provocat panică în rândul populaţiei şi scumpiri în masă. Oameni au invadat supermarketurile şi pieţele, iar din cauza numărului mare de cumpărători, comercianţii au ridicat preţurile după propriul plac, scrie Timpul.md. Astfel, „salariile şi aşa mizere ale moldovenilor să ajungă mai mult simbolice”, notează Deutsche Welle. După ce leul a reuşit să se întărească, preţurile au refuzat să scadă.

Caracatiţă politică

Revenind la devalizare, procurorii anticorupţie din Moldova au lansat pe 6 februarie descinderi după ce presa semnala de un an că la Banca de Economii, bancă de stat, echivalentul CEC-ului românesc, şi la Banca Socială, companie privată, se fac afaceri necurate. Astfel s-a descoperit că de la Banca de Economii au fost sifonaţi către Rusia 11 miliarde de lei moldoveneşti (550 de milione de euro), iar de la Banca Socială 17 miliarde de lei moldoveneşti (850 milioane euro). Cele două bănci, la care se adaugă Unibank, sunt controlate direct sau indirect de omul de afaceri rus Ilan Shor, potrivit DW. Într-un final, banca naţională a introdus cele trei bănci sub administrare specială şi le-a recapitalizat. Presa de la Chişinău a denunţat inistent o legătură obscură între Shor şi Vlad Filat, liderul unuia dintre principalele formaţiuni politice din Moldova, Partidului Liberal-Democrat, al căruia prim-vicepreşedinte este Iurie Leancă, premier al Moldovei din 2013 până pe 18 februarie 2015. Filat a fost şi el premier şi chiar preşedinte interimar. Leancă este succedat la şefia guvernului de omul de afaceri Chiril Gaburici, fost director general al unei companii de telefonie mobilă, apropiat al lui Filat, dar şi pre?edintelui Partidului Comunist Vladimir Voronin, scrie RFI. Numele premierului este legat de mişcările sociale de protest din aprilie 2009 Compania pe care acesta o conducea a bruiat telefoanele mobile ale celor aflaţi în centrul Chişinăului, la proteste, probabil la solicitarea preşedintele de atunci, Vladimir Voronin. Voronin a fost omul cheie în formarea noul guvern moldovenesc. Mâna dreaptă a lui Gaburici în guvern este ministrul economiei Stephane Bride, un francez de origine devenit cetăţean al Moldovei în 2013. El a fost în managing partner la divizia din Moldova şi România a firmei de audit Grant Thornton. Potrivit unor speculaţii, Grant Thornton a auditat cele trei bănci devalizate în 2014. Unii analişti moldoveni sunt pesimişti privind viitorul Republicii. “Optimist vorbind, ne aşteaptă o criză mai gravă decât în 2008. Poate chiar mai gravă decât în 1998”, a afirmat pentru DW analistul Natan Garştea.