Opinie Răzvan Nicolescu: Energia în februarie

Contextul energetic internaţional rămâne sub impactul preţurilor scăzute ale barilului de petrol ce generează noi strategii pentru companiile din sector. La nivel european s-au publicat elementele principale ale conceptului Uniunii Energetice Europene. În România, februarie a fost o lună marcată de discuţiile privind restructurarea unor companii de stat din sector, perspectivele liberalizării pieţei de gaz natural, forajele offshore din Marea Neagră şi semnalele Enel că ar putea rămâne. Italienii chiar au anunţat ieri că suspendă procesul de vânzare a activelor din România.

Preţurile internaţionale la petrol s-au situat şi în februarie la valori mult sub cele din anii anteriori. În acest context, industria petrolieră a început deja să-şi ajusteze strategiile. Această situaţie nu putea să ocolească România, o ţară aflată la două extreme – cu programe costisitoare de explorare onshore şi offshore la mare adâncime, dar şi cu producţie într-un număr foarte mare de câmpuri mature unde e nevoie de investiţii mari.

De altfel, impactul acestei situaţii pe România a început să se vadă deja prin decizia Chevron de a-şi defini o nouă strategie, fără operaţiuni în ţară noastră. Este de urmărit dacă Chevron va returna statului licenţele pe care le are sau va încerca valorificarea lor. La nivel european, săptămâna aceasta colegiul comisarilor a adoptat principiile Uniunii Energetice Europene. Discuţiile despre acest concept vor marca, probabil, tot anul 2015.

La o prima analiză se remarcă ideea de a transforma ACER într-un reglementator european pentru piaţa de energie care să înlocuiască autorităţile naţionale de reglementare şi faptul că problematica consumatorilor vulnerabili ocupă un loc important în comunicarea Comisiei, chiar dacă nu a avut încă curajul să vorbească de nevoia unei definiţii comune agreate la nivel european a conceptului de vulnerabilitate.

O astfel de definiţie ar ajuta consumatorii români care au veniturile mai scăzute decât media europeană. Ar mai fi de menţionat decizia Croaţiei de a organiza rapid o rundă de alocare de licenţe de explorare pentru petrol şi gaz care a stârnit interesul unor investitori americani ce dădeau semnale de interes în legătură cu potenţialului românesc.

În ceea ce priveşte dezvoltările din România, luna februarie a început cu semnarea unui acord pentru realizarea unui studiu de fezabilitate pentru cablul submarin de energie electrică dintre România şi Turcia. Analiza rentabilităţii unui astfel de proiect este utilă, însă realizarea să nu se poate produce decât dacă la o bună rentabilitate economică se adaugă susţinerea ambilor parteneri (Turcia şi România). Dacă din partea României susţinerea politică este evidentă, partea turcă este mai ambiguă. În ceea ce priveşte discuţiile pe energie dintre reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional şi cei ai Guvernului român, nu s-a reuşit identificarea unei soluţii acceptabile de ambele părţi.

Pe partea de liberalizare la gaz, experţii FMI au negociat foarte dur, solicitând termeni – o creştere de preţ la 1 aprilie pentru populaţie de aproximativ 15% - greu de acceptat, mai ales în contextul aşteptărilor legate de scăderea preţurilor regionale la gaz ca urmare a situaţiei preţului la petrol. Nevoia restructurării şi depolitizării unor companii din energie rămâne evidentă, iar momentul unui an care nu este marcat de niciun fel de alegeri nu ar trebui ratat.

O veste bună primită de sector, chiar dacă neconfirmată oficial de companiile implicate, a venit dinspre Marea Neagră şi vizează descoperirea unui nou zăcământ de gaz natural. Companiile au negat oficial nivelul de 20 miliarde m3 anunţat de presă, însă nu au infirmat apariţia unei noi descoperiri. Oricum, proiectul din Marea Neagră este foarte important pentru securitatea energetică României.

Răzvan Nicolescu a fost în 2014 ministrul român al energiei. În prezent, Nicolescu este preşedinte al Consiliului de Administraţie al Agenţiei Europene de Reglementare în Energie, consultant în cadrul Deloitte Europa Centrală