Nasdaq este departe de „isteria“ bulei dotcom. O prăbuşire abruptă este puţin probabilă

Trecerea indicelui Nasdaq, unul dintre cei mai importanţi indicatori bursieri de pe Wall Street, de pragul de 5.000 de puncte şi apropierea lui de nivelurile atinse în zilele de glorie ale bulei dotcom au trezit rapid temeri că va urma o cădere abruptă şi o nouă criză financiară. Însă la fel de rapid au apărut şi explicaţiile liniştitoare. Ceea ce se discută în SUA este de interes pentru Europa deoarece acolo bursele au fost „umflate“ cu banii ieftini injectaţi pe pieţe de banca centrală prin programele de ajustare cantitativă. În zona euro, BCE se pregăteşte să pornească luna aceasta un astfel de program.

Nasdaq a atins ultima dată pragul de 5.000 de puncte în martie 2000, marcând punctual culminant al euforiei bulei dotcom, a companiilor de tehnologie aflate la începutul erei digitale. Unii analişti au numit acea perioadă „isteria“ tehnologiei. Din vârf Nasdaq s-a prăbuşit cu 80%, ajungând la 1.108 puncte în octombrie 2002. Prin urmare urcuşul înapoi la 5.000 a fost lung.

„Nasdaq nu ar fi ajuns aici dacă nu ar fi fost ajustarea cantitativă. N-ar fi ajuns aici fără dobânzile zero şi nici fără răscumpărările fără precedent de acţiuni alimentate de banii ieftini“, a afirmat pentru CNBC Peter Schiff, analist la Euro Pacific Capital. Ai toţi aceşti factori artificiali de sprijin care au ridicat piaţa, care nu poate fi sprijinită cu altceva în afară de aceşti factori artificiali.“ Schiff este unul dintre pesimişti.

„Isteria“ anilor 2000

Nasdaq galopează, mărindu-şi de patru ori valoarea în cei şase ani de când durează piaţa „bull“. Condiţiile cursei sunt însă diferite faţă de cum erau în anii 2000. „Nu mai văd acum nebunia din timpul bulei dotcom. Clicurile făcute pe computere sunt încă importante pentru vieţile noastre, dar acum nu mai folosim numărul de clicuri pentru a decide cât de promiţătoare este o companie. Investitorii sunt mult mai prudenţi“, spune Richard Sylla, profesor la Scoala de Afaceri Stern a Universităţii New York. În 2000, Nasdaq era oraşul oraşelor din Vestul Sălbatic, a cărui viaţă era dată de o manie pentru acţiunile companiilor de tehnologie. În prezent, deşi acţiunile de tehnologie domină, Nasdaq este mai puţin maniac şi mai stabil.

În anii bulei „dotcom“, investitorii erau fermecaţi de startup-uri cu nume precum Cyberian Outpost, theglobe.com şi Pets.com. Multe din aceste companii şi-au pierdut aproape toată valorea în colapsul care a urmat imploziei bulei. Companiile mari, profitabile, printre care Cisco Systems, Intel şi Microsoft s-au prăbuşit cu mai mult de 50% şi încă nu au revenit la cotele maxime. Doar 68 din cele mai mari 100 de companii cuprinse de Nasdaq în 2000 înregistrau profit net, potrivit Ned Davis Research. Restul se tranzacţionau pe ochi frumoşi, clicri şi viitor luminos. Astăzi, 90 din cele mai mari 100 de companii sunt ptofitabile. Multe plătesc dividende, ceea ce puţine făceau în 2000.

Poate cea mai mare schimbare faţă de 2000 este că americanii de rând nu mai consideră acţiunile ceva spectaculos. Frizerii şi ospătarii lasă pe televizoare programe cu sport şi spectacole TV, cu cu comentarii despre burse. Şoferii de taxi nu mai dau ponturi despre acţiuni. Oamenii de rând au alte subiecte de discuţie la petreceri.  

În unele privinţe, Nasdaq de astăzi se aseamănă cu indicele industrial Dow Jones din anii 1920, 1930 şi 1940, spune profesorul Sylla. Companiile industriale erau versiunile din acele vremuri ale companiilor de tehnologie. Unii istorici cred că electricitatea a fost o forţă revoluţionară chiar mai puternică decât internetul. Dow Jones s-a prăbuşit cu 89% din 1929, anul de vârf, până în 1932, în timp ce Nasdaq a pierdut 78% din valoare în timpul colapsului dotcom. Acum, Nasdaq a mai crescut „un pic“, aşa cum, şi-a revenit şi Dow după 1929. „Cât de mult s-au schimbat lucrurile. Piaţa a atins înălţimi noi şi aproape nimeni nu mai scrie despre asta“, a comentat Laszlo Birinyi, fondatorul firmei de investiţii Birinyi Associates. La sfârşitul anilor ’90, îşi aminteşte el, puteau fi văzute ştiri financiare până şi în ultimul magazin cu articole pentru ski din Colorado. Piaţa din zilele noastre este pusă în mişcare mai mult de investitori mari precum fondurile de hedge şi administratorii de averi şi mai puţin de investitori mărunţi care speculează pe seama vreunui viitor star.

În 1999, 11 companii tinere au crescut cu mai mult de 1.000% de la prima emisiune de acţiuni până la sfârşitul anului. De atunci, nicio companie n-a mai avut astfel de performanţe. În timpul bulei, Nasdaq a avut nevoie de doar 49 de zile pentru a sări de la 4.000 de puncte la 5.000 de puncte. După ce a închis la peste 5.000 de puncte pe 9 martie 2000, indicele a rămas deasupra acestui nivel o singură zi, 10 martie. Apoi sa prăbuşit iar piaţa a devenit una „bear“. De data aceasta, Nasdaq a avut nevoie de mai mult de 300 de zile pentru a urca de la 4.000 de puncte la 5.000 de puncte.

Nasdaq mai are de mărşăluit pentru a intra, în termini reali, în teritorul periculos. Ajustat la inflaţie, Nasdaq este departe de vechile vârfuri. Ar trebui să ajungă la 6.908 de puncte pentru a avea aceeaşi valoare ca în 2000 în dolarii din acel an, potrivit Birinyi Associates.