Foştii proprietari cer o direcţie antifraudă specializată în retrocedări: "Va fi extrem de profitabilă pentru stat"

Ultimul „cap căzut“ în dosarul retrocedărilor ilegale este cel al lui Horia Georgescu, pre­şedintele Autori­tăţii Naţionale de Integritate, instituţie care ar fi trebuit să fie girantul onestităţii în societate. Preşedintele ANI este cercetat penal, fiind suspectat că a adus un prejudiciu de 75 mil. euro prin supraevaluarea unor imobile.

Din 1991 până în prezent România a retrocedat în natură 9.000 de clădiri şi peste un milion de hectare de teren, a plătit în bani şi acţiuni la Fondul Proprietatea alte 5 mld. euro. Principalii beneficiari ai aces­tor compensaţii au fost însă persoanele care au cum­părat drep­­tu­rile litigioase de la foştii proprietari de drept sătui să mai aştepte la coadă la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP). Unii dintre cei care cumpărau dosarele, cesionarii, mituind funcţionarii ANRP, au găsit rapid rezolvarea dosarelor şi au încasat valori mult mai mari prin supraevaluarea imobilelor sau a terenurilor.

Un raport prezentat în 2013 de premierul Ponta a scos la lumină faptul că 1.000 de dosare cesionate (achi­zi­­ţionate de ter­ţe persoane - n. red.) au în­casat des­păgu­biri de 7 mld. lei, în timp ce 26.000 de dosare ale foştilor proprietari de drept au încasat în total 6,4 mld. lei.

Cele mai mari despăgubiri au fost plătite în perioada 2009-2011, când la conducerea instituţiei responsabile de retrocedări (ANRP) au fost Ingrid Zaarour, Anca Opre şi Crinuţa Dumitrean (azi în arest). Surse judiciare au declarat pentru Mediafax că foştii membri ai Comisiei pentru stabilirea despăgubirilor din ANRP în perioada 2009-2011, dar şi evaluatori şi beneficiari ai unor retrocedări vizate în noul dosar deschis de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) au fost chemaţi ieri pentru audieri la DNA.

„Ar trebui să fie înfiinţată o direcţie antifraudă la Parchetul General specializată în verificarea retrocedărilor care s-au făcut în ultimii ani, pentru care să lucreze nu zece, ci o sută de procurori. O astfel de direcţie va fi extrem de profitabilă pentru statul român pentru că prejudiciul care poate fi recuperat este de ordinul a câteva sute de milioane de euro“, a spus Marius Murgu, preşedintele Asociaţiei Acţionarilor Privaţi din Fondul Proprietatea. Foştii proprietari au reclamat încă din 2010 gravele nereguli care au avut loc la ANRP.