Primăria Generală propune din nou un buget fantezist pentru Bucureşti: 4,2 miliarde de lei în 2015

Autor: Iulian Anghel 25.03.2015

Primăria generală a Municipiului Bucureşti şi-a bugetat pentru 2015 venituri de aproape 4,2 miliarde de lei (930 mil. euro), în scădere cu 10% faţă de prevederile iniţiale ale proiectului de buget pe 2014, dar mai mari cu 17% faţă de ceea a obţinut anul trecut ca venituri efective.

Proiectul de buget de publicat pe site-ul Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) prevede în 2015 venituri de 4,18 miliarde de lei, din care 3,8 miliarde de lei venituri proprii.

Anul trecut municipalitatea a avut venituri la buget, potrivit execuţiei bugetare, de 3,5 miliarde de lei, adică cu un miliard de lei sub ceea ce prevedea bugetul iniţial votat de consilierii municipali. An de an bugetul municipalităţii a fost aprobat cu sume fanteziste la încasări, pentru ca, prin rectificări succesive, el să fie adus mai aproape de ceea ce poate fi încasat efectiv, dar primarul general Sorin Oprescu nu a explicat niciodată de ce procedează astfel de vreme ce sumele ce urmează să fie încasate într-un an fiscal pot fi anticipate cu destulă acurateţe de vreme ce sunt cam aceleaşi de aproape zece ani.

Explicaţia opoziţiei din CGMB este că, propunând un buget mai mare decât sumele ce pot fi încasate, primarul poate să facă în prima parte a anului cheltuielile pe care le agreează, iar în cea de-a doua parte taie din cele pe care nu le consideră urgente pe motiv de nerealizare a veniturilor.

Majoritatea veniturilor municipalităţii provin din sumele defalcate din impozitul pe venit ce-i revin potrivit legii finanţelor publice locale, adică 3,2 miliarde de lei (76% din întreg bugetul anual).

Primăria Generală a Municipiului Bucureşti este cea mai bogată unitate administrativă din România, depăşind ca venituri sumele strânse împreună de principalele cinci cele mai bogate oraşe reşedinţe de judeţ (Timişoara, Iaşi, Cluj, Oradea, Craiova). Împreună cu bugetele celor şase primării de sector (în jur de un miliard de euro cumulat) Bucureştiul depăşeşte la venituri sumele strânse împreună de principalele zece oraşe ale României. Subvenţiile consumă şi anul acesta un sfert din veniturile Municipalităţii – aproape 600 de milioane de lei merg spre subvenţionarea energiei (căldura) şi 530 de milioane de lei spre subvenţionarea transportului. Pe cheltuieli de capital (investiţii din buget) merg 1,1 mld. lei, la sănătate ajung 328 de miliarde de lei, la cultură 496 mil. lei, iar la învăţământ, care este susţinut cu recădere din bugetele se sector, 104 mil. lei. Deşi bugetele locale trebuie aprobate în 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a legii bugetului de stat, Municipalitatea Bucureşti nu a respectat niciodată această prevedere şi aşa Capitala nu are un buget nici la o lună după expirarea termenului legal.