Consiliul Fiscal dă aviz negativ modificării Codului fiscal. Premierul: Ei au susţinut politica lui Băsescu

Consiliul Fiscal susţine, în opi­nia referitoare la pro­iec­tul de modificare a Codului fiscal, că măsurile de relaxare fiscală pro­puse de Guvern vor împinge deficitul fis­cal efectiv şi cel structural dincolo de limitele co­venite cu UE, prin urmare nu sunt bine-ve­nite. În replică, premierul Victor Ponta susţine că avizul negativ pe care consiliul l-a dat pro­iec­tu­lui menţionat este firesc, dat fiind că in­stituţia a fost creată în timpul lui Tra­ian Băsescu şi prin urmare susţine politica acestuia.

Consiliul Fiscal a avizat ieri negativ pro­iectul noului Cod fiscal, consi­de­rând că modificările vor duce la abateri sem­nificative de la ţintele bugetare pe termen mediu.

Opinia Consiliului Fiscal vine la câ­te­va zile după ce FMI a susţinut că in­tenţia Guvernului de a reduce TVA în­că din acest an este una pre­matură în­tru­cât astfel de decizii nu pot fi luate în baza rezul­tatelor de pe primele două luni ale anului.

Execuţia bugetară la două luni indică un ex­cedent bugetar de 2,3 mld. (0,33% din PIB). Premierul a susţinut ieri că datele ce îi vor parveni săp­tă­mâna viitoare referitoare la evo­luţia economiei pe T1  vor arăta în ce mă­sură reducerea TVA va fi posibilă din iunie. Cu două săptămâni în urmă însă el a susţinut că Guvernul va avea în T1 un ex­cedent de 1 mld. euro, lucru ce va face po­sibilă reducerea TVA încă din acest an. FMI şi Consiliul Fiscal nu susţin această ipoteză, iar ieri cea din urmă instituţie şi-a argu­mentat poziţia în opinia asupra Codului fiscal.

Astfel, Consiliul Fiscal consideră că esti­mările Guvernului cu privire la ve­ni­turile date de creşterea economică supli­men­tară în urma  măsurilor de relaxare fiscală sunt prea mari.

Efectele provenite din creşterea economică suplimentară sunt evaluate de Guvern la circa 7 mld. lei în perioada 2016-2017, 10,6 miliarde lei în 2018 şi 18 mld. lei în 2019, la care se vor adăuga încasările suplimentare ale ANAF de circa 14 mld. lei în 2016 şi aproximativ 18 mld. lei anual în perioada 2017-2019.

Consiliul fiscal estimează că majorările deficitului efectiv relativ la scenariul de bază ca efect al măsurilor introduse ar fi de circa 14,8 mld. lei în 2016, 13,2 mld. lei în 2017, 22,5 mld. lei în 2018 şi 27,8 miliarde în 2019, inclu­zând veniturile recuperate.

Consiliul fiscal mai consideră că respectarea ţintei de deficit structural în con­diţiile adoptării unor măsuri per­manente de relaxare fiscală implică ne­ce­sitatea adoptării unor măsuri struc­tu­ra­le compensatorii care să fie de ase­me­nea de natură permanentă, precum redu­ceri/îngheţări de cheltuieli com­pa­rativ cu scenariul de bază, creş­teri de ta­xe sau creşteri de eficienţă a colectării.

„România riscă să intre din nou în capcana unei politici fiscale pro-ciclice, apăsând pe acceleraţie în faza de expansiune a ciclului economic şi riscând să fie constrânsă să implementeze măsuri de ajustare structurală într-o inevitabilă fază viitoare de recesiune“, spun reprezentanţii Consiliului fiscal.

Estimările Consiliului fiscal indică deficite efective superioare nivelului de referinţă de 3% din PIB pentru deficitul efectiv în intervalul 2016-2019, iar evoluţiile estimate la nivelul soldului bugetar structural sugerează pierderea progreselor realizate până în prezent în ceea ce priveşte consolidarea fiscală, la finele anului 2019 deficitul structural revenind la un nivel apropiat cu cel consemnat în anul 2010.

„Câştigurile de eficienţă în colectarea  taxelor şi a impozitelor şi în cheltuirea banului public constituie o sursă validă de spaţiu fiscal, însă  acesta  trebuie să fie folosit în mod prudent şi gradual, fără a pune în pericol echilibrele macroeconomice a căror prezervare reprezintă un ingredient esenţial al unui proces sustenabil de convergenţă reală“, mai adaugă cei de la Consiliul fiscal.