IMM-urile spun că dobânzile mari şi birocraţia sunt principalele probleme în calea finanţării

Autor: Mădălina Dediu Panaete 02.04.2015

Aproape un sfert din IMM-urile din România, care reprezintă 99,6% din companiile active pe plan local, spun că dobânzile mari sunt principala barieră în obţinerea finanţării, în timp ce media UE este în jur de 18%, arată calculele ZF pe baza unui raport al Comisiei Europene privind IMM-urile citat de Consiliul Fiscal.

„Finanţarea IMM-urilor este îngreunată şi de faptul că acestea sunt clienţi care au un grad de neperformanţă mare. Datele băncii centrale arată că acestea au un grad de neperformanţă de patru ori mai mare decât întreprinderile mari şi cred că acesta este un factor important în relaţia cu băncile”, explică analistul economic Aurelian Dochia. Conform Consiliului Fiscal, o treime din IMM-uri au credite bancare, în timp ce 40% fac profit.

Al doilea cel mai important impediment în accesarea finanţării este birocraţia, în timp ce pe locul trei stau garanţiile insu­fi­ciente, potrivit aceleiaşi surse.

Finanţarea se află printre cele mai importante probleme cu care se confruntă întreprintrerile mici şi mijlocii din România, clasându-se pe locul trei într-o ierarhie făcută de instituţia europeană. Pe primul loc în problemele IMM-urilor este evocată reglementarea, în timp ce competiţia ocupă locul secund.

„Dacă ne referim la piaţă, reglemen­tarea se referă la fiscalitate sau la alte probleme specifice domeniului de activitate al companiei respective“, mai spune Dochia.

În schimb, principalul factor care influenţează o viitoare finanţare reprezintă obţinerea mai uşoară a facilităţilor acordate de stat. Pe locul secund se situează stimulentele fiscale, conform Comisiei Europene. În schimb, aceste două aspecte stau la acelaşi nivel atunci când e vorba despre media în Uniunea Europeană.
 

IMM-urile, „suflul” economiei româneşti

Întreprinderile Mici şi Mijlocii repre­zintă circa 99,6% din totalul companiilor active din România, nivel care este în linie cu media UE care se situează la 99,8%.

Aproape două treimi din IMM-uri sunt concentrate pe patru sectoare de activitate: comerţ, activităţi profesionale, industrie şi construcţii. De asemenea, două treimi din angajaţi (66,2%) lucrează în IMM-uri, cifră care este la aproximativ acelaşi nivel cu media din Uniunea Europeană (66,9%).

„E o mare diferenţă între ce înseamnă IMM în România şi Germania de exemplu. Dacă în România o companie cu afaceri de 10-20 de milioane de euro este considerată mare, în Germania sunt companii cu afaceri de sute de milioane de euro”, a afirmat Dochia.

IMM-urile au în total o cifră de afaceri de 70-80 mld. euro, adică circa 30% din cifra de afaceri totală generată de companiile din România, conform calculelor ZF.

Cele mai multe companii din România în număr de 385.000 au afaceri mai mici de un milion de lei şi adună împreună afaceri de doar 66 mld. lei (circa 14 mld. euro).
 

România, pe ultimele locuri la capitolul IMM

România se regăseşte printre ţările din Uniunea Europeană cu cele mai puţine IMM-uri în producţie la mia de locuitori, respectiv trei firme, faţă de 63 în Estonia, ţară care ocupă primul loc în clasament, şi 36 de IMM-uri media la nivel UE, potrivit datelor Comisiei Europene.

În 2013, România avea până în 480.000 de IMM-uri şi de şase ani tot se zbate să treacă de pragul de 500.000. Dintre acestea, una din două firme face comerţ. În schimb, estonienii au reuşit să aibă mai multe IMM-uri care produc la mia de locuitori decât în comerţ, iar portughezii, austriecii şi croaţii încă păstrează un echilibru între activitatea de producţie şi cea de comerţ a mediului de afaceri mic şi mijlociu.

În acelaşi timp,  România este şi una dintre ţările UE care au, per total, printre cele mai puţine IMM-uri la mia de locuitori, respectiv 24, în timp ce aceleaşi alte ţări din Europa (Estonia, Portugalia, Austria şi Croaţia) numără peste 150 sau chiar 200 de IMM-uri la fiecare o mie de locuitori.