Ce branduri de cafenele atacă piaţa din România, după ce criza a şters cu buretele peste 1.000 de companii

Autor: Cristina Rosca 03.04.2015

Piaţa de cafenele a fost una dintre cele mai lovite de criză, românii renunţând mai degrabă să iasă în oraş la „un pahar de vorbă“ decât la un prânz.

Astfel, în perioada 2008-2013 peste 1.000 de com­panii care operau cafe­nele şi baruri, atât bran-duri locale cât şi inter­naţionale, au tras obloa­nele sub povara chiriilor mari şi a preţurilor pe măsură. În ultimii ani însă, interesul pentru această industrie a revenit, atât antreprenorii locali cât şi brandurile internaţionale fiind dispuşi să parieze peste 100.000 de euro pe un local specializat în vânzarea de produse pe bază de cafea.

Cele mai noi nume interesate de piaţa locală sunt Esquires Coffee, un brand canadian cu o istorie de peste două decenii, şi Caffe Ritazza, un lanţ italian prezent în peste 20 de ţări. Ambele reţele vor intra local prin francizaţi, un model urmat toate lanţurile internaţionale, de la Starbucks la Columbus Coffee. Acesta din urmă este de altfel unul dintre cele mai recente nume intrate pe piaţa locală a cafenelelor, cu o unitate în mallul Băneasa Shopping City.

„Există mulţi investitori care vin la noi căutând o franciză de cafenea. În ultimii doi ani piaţa de cafenele s-a diversificat destul de mult, astfel că momentan oportunitatea reală în piaţă este pentru cei care vor să dezvolte reţele cu minimum zece unităţi”, spune Raluca Stanciu, managing partner în cadrul în cadrul companiei de consul­tanţă Inventure Franchise Consulting. Compania a intermediat aducerea brandului Columbus Coffee în Româ-nia şi are în prezent şi alte proiecte în domeniu. „Atunci când un potenţial partener selectează un brand interna­ţional pentru a-l aduce în România, trebuie să se uite către reţele cu concept integrat, respectiv cu produse şi servicii cât mai diversificate dat fiind că şi consumatorul este mai bine educat“, adaugă ea. Nu doar antreprenorii locali vor să aducă în România branduri străine, ci şi companiile internaţionale.

 

Local vs internaţional

Un exemplu recent este chiar al lanţului american Starbucks, cel mai mare jucător de pe piaţa locală de cafenele. Brandul a schimbat în criză trei francizaţi, ultima modificare de acţionariat având loc chiar în acest an. Compania poloneză AmRest, care deţine peste 800 de restaurante în mai multe ţări din Europa dar şi din China, a intrat pe piaţa locală prin achiziţia francizei Starbucks de la un om de afa­ceri din Bulgaria. Parte a aceleiaşi tran­zacţii a fost şi franciza Starbucks din Bul­garia. Astfel, polonezii au preluat 14 cafenele în România şi cinci în Bulgaria, plătind circa 16 mil. euro. Compania este prezentă atât pe pieţe precum Chi­na (23 de restaurante), Rusia (101) şi Spania (191), dar mai ales în regiune, doar în Polonia având 321 de unităţi. Grupul are în portofoliul branduri pre­cum KFC, Pizza Hut, Burger King, Starbucks.

Pe piaţa locală brandul Starbucks a intrat în 2007 cu o cafenea în Plaza România. Iniţial franciza Starbucks era deţinută de grecii de la Marinopoulos, care au avut în portofoliu şi Sephora, Gap şi Marks & Spencer. În primii ani compania s-a extins puternic pentru ca în criză să pună în aşteptare toate deschiderile. Expansiunea a fost reluată anul trecut şi va continua, noul acţionar anunţând intenţia de a tripla numărul de unităţi în următorii ani. Acesta reprezintă un semn al revenirii pieţei. Un altul este faptul că grupul Kenvelo, care deţine în portofoliu mai multe branduri de modă printre care Kenvelo, Timeout sau Lee Cooper, şi-a diversificat portofoliul, deschizând cafenelele Brioche Doree în România. Acest nou segment este de altfel una dintre priorităţile grupului în acest an, fiind planificate şase deschideri, în zone stradale precum Dorobanţi, dar şi în malluri. Reţele precum Starbucks şi Brioche Doree au în România mai multe unităţi, însă cele mai multe cafenele sunt proiecte antreprenoriale şi sub un brand există un singur local.

 

Un nou trend: al cafenelelor specializate

Pe piaţa locală există însă şi antreprenori locali care au construit businessuri în domeniu, unii mizând pe integrarea unor cafenele într-un  grup care are ca focus restaurantele, alţii pariind pe unităţi independente. Dragoş Petrescu are în grupul City Grill mai multe branduri de restaurante dar şi lanţuri de cafenele City Cafe. La rândul său, Cătălin Mahu, proprietarul restau­ran­telor La Mama, are şi cafenelele Cafepedia. Cei doi sunt printre cei mai mari antreprenori din industria locală a restaurantelor şi cafenelelor.

Pe piaţa locală au apărut de aseme­nea mai multe localuri specializate în vânzarea de cafea, cu angajaţi pregătiţi local sau internaţional. Printre acestea se numără Origo, Steam Coffee Shop, Guido sau M60. Aceştia vând în principal cafea şi pariază pe faptul că angajaţii au studii de specialitate, iar cafeaua este adusă din toate colţurile lumii, din Columbia în Kenya. Totuşi, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euro­monitor, există doar 65 de astfel de cafenele specializate în România, cu 15 mai multe decât în 2008, semn că populaţia este mai bine educată şi cunoaşte mai bine cafeaua.

„Ne referim aici doar la localurile care au ca activitate principală servirea cafelei, acest produs fiind cel mai important din meniu. Astfel, ele ofertă o mare varietate de cafele şi de produse din cafea.”

În categoria cafenelelor însă în România sunt incluse şi localurile care servesc pe lângă cafea o varietate largă de băuturi alături de produse de patiserie şi cofetărie sau sandwichuri. În România nu există un CAEN specializat pentru aceste localuri, ele fiind incluse alături de baruri sub aceeaşi umbrelă „Baruri şi alte activităţi de servire a băutirilor”. Aceasta este o industrie cu 12.700 de companii din care doar 9.350 active la finalul lui 2013, potrivit datelor de la Registrul Comerţului. Numărul companiilor active este cu 1000 mai puţine decât în 2008, semn că scăderea consumului şi criza şi-au pus amprenta în domeniu. Totuşi, numărul companiilor este aşteptat să crească, susţinut de faptul că românii sunt un popor latin, care iese în oraş şi care consumă. Piaţa este printre cele mai fragmentate din România, cu o cifră de afaceri medie de doar 130.000 de lei. În rândul celor mai mari jucători afacerile pentru o cafenea se ridică însă la peste 2 milioane de lei.

In industria cafenelelor există o rotaţie puternică a jucătorilor, semn că multe localuri se închid şi multe se deschid anual. Până recent, înainte de „desantul” ANAF, era de asemenea considerată o industrie cu o pondere importantă a pieţei negre, acesta fiind şi motivul rotaţiei jucătorilor şi motivul pentru care există puţine studii privind numărul de unităţi sau încasările lor.

Mai mult, închiderile de localuri în criză au fost puse şi pe seama faptului că preţul unei cafele ajunge la 10-15 lei, deşi costul uneia este de doar un leu.

 

Cele mai importante cinci evenimente de pe piaţa de cafenele din România

- În primii ani de criză mai multe lanţuri de cafenele au intrat în insolvenţă şi au dispărut de pe piaţă. Unele au fost branduri construite local, cum este cazul Turabo, altele au fost nume internaţionale venite în franciză - Costa Coffee sau Cup&Cino. Acestea se adaugă zecilor de unităţi independente.

- Ultimii doi ani au marcat o revenire a interesului pe piaţa de cafenele, ultimele nume internaţionale intrate sau care şi-au anunţat intenţia fiind Columbus Coffee, Caffe Ritazza şi Esquires Coffee.

- Pe piaţa locală au apărut de asemenea mai multe localuri specializate în vânzarea de cafea, cu angajaţi pregătiţi local sau internaţional. Printre acestea se numără Origo, Steam Coffee Shop, Guido sau M60.

- Cel mai mare jucător de pe piaţă a rămas acelaşi – grupul american Starbucks, care însă a schimbat în criză trei francizaţi. Totuşi, un semn al revenirii pieţei îl reprezintă faptul că americanii au reluat anul trecut agresiv expansiunea după mai mulţi ani de pauză.

- Grupul Kenvelo, care deţine în portofoliu mai multe branduri de modă printre care Kenvelo, Timeout sau Lee Cooper, şi-a diversificat portofoliul, deschizând cafenelele Brioche Doree în România. Acest nou segment este de altfel una dintre priorităţile grupului în acest an.