Prioritate zero sau zero prioritate pentru infrastructură?

Autostrada Piteşti-Sibiu alături de Comarnic-Braşov sunt fără nicio îndoială cele mai aşteptate proiecte de infrastructură, având în vedere că de prima depind exporturile României şi competitivitatea portului Constanţa versus Koper din Slovenia iar de a doua turismul de pe Valea Prahovei şi eliminarea blocajelor din weekenduri.

Tocmai pentru a sublinia importanţa acestora, în 2013 premierul Ponta anunţa urcarea pe excavator pentru demararea lucrărilor la Comarnic-Braşov în primăvara lui 2014. Nu s-a mai întâmplat nimic de atunci. Astăzi, Ministerul Transporturilor a emis un comunicat foarte important în acest sens:

Ministerul Transporturilor întreprinde toate demersurile necesare în vederea finalizării proiectul autostrăzii Sibiu-Piteşti până în anul 2020 acesta fiind prioritar pentru infrastructura rutieră din România, urmând să deservească în condiţii bune, traficul de tranzit internaţional, de mărfuri şi persoane.  

„Autostrada Sibiu-Piteşti este unul din proiectele prioritare pentru România, susţinut prin Master Planul General de Transport. Ştiu că astfel de proiecte de amploare durează destul de mult, ştiu şi că nivelul de aşteptare al nostru, al tuturor, este destul de ridicat, dar am intrat pe făgaşul normal care nu poate duce decât la finalizarea acestui proiect”, a declarat ministrul Transporturilor, Ioan Rus. Domnul ministru Rus este deja celebru pentru vorbele dumnealui de duh, precum „dacă nu mergem înainte, mergem înapoi”, „depinde cât de nemţi vom reuşi să fim” sau „ar fi elegant să fac trei ore până la Cluj cu maşina”. Desigur, mai elegant decât a face 45 de minute cu avionul până la Cluj, la un cost de numai 82 de euro, echivalentul a 370 de lei sau a unui „plin” de motorină sau benzină consumat, în condiţiile în care parlamentarii plătesc numai jumătate din preţul obişnuit al unui astfel de bilet.

În timp ce Ministerul Transporturilor „dacă nu merge înainte merge înapoi”, Dacia, cel mai mare exportator al României de businessul căruia depind peste 100.000 de salariaţi bine plătiţi (nu cu minimul pe economie aşa cum plătesc componentişti producători de cablaje). Dacia pierde în acest moment 30 de euro pentru fiecare maşină exportată pe Valea Oltului sau mai exact peste 10 mil. euro anual, timp în care ministrul transporturilor emite vorbe de duh şi mai nou comunicate de presă legate de importanţa unei autostrăzi.

Întrebarea-cheie în acest sens este alta – este „prioritate zero” sau „zero prioritate”? Comunicatul este bine venit, la fel şi bunele intenţii, însă guvernanţii ne-au demonstrat de fiecare dată că „prioritatea zero” o au autostrăzile cu mai puţină utilitate sau chiar inutile în care statul a investit sume enorme de bani, de ordinul sutelor şi miliardelor de euro, cu un impact redus asupra traficului precum celebra Câmpia Turzii Gilău de pe A3 sau tot de pe A3, Bucureşti-Ploieşti, care la trei ani de la inaugurare nu are decât un singur nod rutier funcţional şi nu este legată de Capitală şi „zero prioritate” au cele cu adevărat importante, cele care ar putea ajuta enorm economia României, cum sunt cele două care traversează Carpaţii pe Valea Oltului şi pe Valea Prahovei.

Dar ce înseamnă pentru guvern „prioritate zero”? – Momentan pentru tronsonul A1Piteşti-Sibiu s-au desemnat doar câştigătorii pentru contractul de revizuire a studiului de fezabilitate, însă a fost depusă o contestaţie (cum se depun de fiecare dată) în cadrul acestui proiect, astfel că până la semnarea contractului va mai dura – cât? nu se ştie. Durata totală a contractului este de 17 luni, astfel că va mai dura cel puţin un an şi jumătate până se va putea demara procedura de licitaţie de construcţie a autostrăzii, care de asemenea, fără nicio îndoială, va fi urmată de noi contestaţii şi noi amânări. Construcţia va fi realizată pe loturi, tronsoane, Ministerul Transporturilor arătând că antreprenorii acestora vor fi condiţionaţi să termine construcţia până în 2020. Ce înseamnă acest lucru? Că abia peste cel puţin doi ani vor fi demarate lucrările pentru un drum lung de 120 km, din care 20 km în zonă de munte – tuneluri, poduri, viaducte, toate ce ar trebui realizate în mai puţin de trei ani. Care este realitatea? Nu mai puţin de cinci ani a durat construcţia autostrăzii Bucureşti-Ploieşti pe o lungime de 55 km, cu un singur nod rutier şi fără nicio parcare sau spaţiu de servicii funcţional. Cinci ani pentru o autostradă realizată la câmpie, fără nici un viaduct sau tunel.

Dar nu totul se mişcă la fel de încet. În timp ce Ministerul Transporturilor trimite comunicate pentru a demonstra cât de importantă este A1 Piteşti-Sibiu, CNADNR anunţa la finalul lunii ianuarie faptul căfirma austriacă Strabag precum şi constructorul local Straco Grup (controlat de fraţii Alexandru şi Traian Horpos), care au mai lucrat împreună la autostrada Deva-Orăştie, şi-au adjudecat o mare parte din cele cinci contracte în valoare totală de aproape 1,2 miliarde de lei pentru construcţia autostrăzii Câmpia Turzii - Ogra - Târgu-Mureş, cu o lungime totală de circa 57 de kilometri.

Uimitor este faptul că Ministerul anunţă construirea unui nou tronson de autostradă către un oraş care nu are o şosea de centură. Camioanele care merg dinspre Braşov spre Cluj-Napoca sunt nevoite să ocolească Tg. Mureş pe drumul judeţean DJ151D prin Crăciuneşti şi  Gheorghe Doja plin de gropi şi peticit. Premierul Victor Ponta a inaugurat în luna octombrie a anului trecut lucrările la un tronson al centurii Tg. Mureş, însă acel tronson, de 11,6 kilometri leagă E60 (Braşov-Tg Mureş) din comuna Corunca cu DN15 (Tg. Mureş - Reghin) în comuna Ernei, adică exact tronsonul care va fi în partea opusă autostrăzii, astfel încât cei care vin dinspre Cluj pe autostradă fie vor intra în oraş pentru a continua drumul spre Braşov, fie vor merge pe drumul judeţean plin de gropi.

De asemenea, anul trecut în mai s-a anunţat demararea construcţiei autostrăzii Sebeş-Turda, o autostradă de 70 de kilometri ce va costa aproximativ 500 mil. euro, iar de această dată, nu doar s-au anunţat lucrările ci şi s-au demarat, în condiţiile în care utilajele sunt deja pe şantier. De ce nu poate comunica Ministerul faptul că utilajele deja au intrat pe şantierul Piteşti-Sibiu şi emite comunicate de presă legate de importanţă?

Rapiditatea cu care aceste două autostrăzi au fost anunţate şi demarate este una uimitoare. Tot uimitor este faptul că deşi deschis în 2009 tronsonul A3 Turda Gilău, compania de drumuri nu a finalizat nici până în prezent vreo altă ieşire sau intrare pe autostradă, în afară de cele de la Gilău, Turda şi Câmpia Turzii, de parcă cineva ar dori ca nici aceasta să nu fie exploatată la maximum.

Dar sunt aceste construcţii logice? Rolul autostrăzilor este să reducă spre zero numărul accidentelor rutiere şi să scadă la valori minime costurile cu transportul rutier – cu cât un camion rulează pe distanţe lungi, cu atât consumă mai puţină motorină.

În timp ce Ministerul Transporturilor demonstrează o rapiditate demnă de Uniunea Europeană atunci când vine vorba de noi tronsoane construite la câmpie, pentru cele cu adevărat importante emite doar „vorbe de duh” şi comunicate de presă.