Absorbţie dezolantă a fondurilor UE în T1. Investiţiile bugetate de Ministerul Finanţelor din banii UE, sub semnul întrebării

Absorbţia fondurilor UE în primul trimestru din 2015 rămâne la un nivel dezolant şi conturează deja un eşec de proporţii, cu nouă luni înainte de încheierea exerciţiului financiar multianual 2007 – 2013.

În primele trei luni din 2015 România a primit rambursări în contul cheltuielilor efectuate în programele finanţate de UE de 696 de milioane de euro, adică doar 4% din totalul fondurilor alocate între 2007 – 2013

(19 mld. euro). Astfel, la sfârşitul lui martie, rata de absorbţie (rambursările) ajunsese la 48,9% din totalul alocărilor. Într-un astfel de ritm însă România va încheia exerciţiul financiar 2007 – 2013 cu o rată de absorbţie de sub 60%, ceea ce pune în pericol chiar creşterea economică, având în vedere că o bună parte a investiţiilor bugetate de Ministerul de Finanţe pe 2015 se baza chiar pe fondurile UE.

Ministerul Finanţelor a susţinut în raportul privind bugetul pe 2015 că va face anul acesta investiţii de

44,7 mld. lei, mai mari cu aproape 24% faţă de sumele programate în 2014 (cheltuielile de capital au scăzut cu aproape 5% în 2014), însă cei mai mulţi bani sunt trecuţi chiar în contul „fondurilor UE“. Astfel, în vreme ce a bugetat investiţii finanţate integral de la buget (cheltuieli de capital) de 18,5 mld. lei (în creştere cu 4% faţă de 2014), Ministerul Finanţelor anunţa o creştere cu 22% (până la 24 mld. lei, echivalent a 5,3 mld. euro) a cheltuielilor cu fondurile nerambursabile ale UE.

(În buget au intrat de la UE în primele două luni din an doar 778 mil. lei). Însă acest scenariu era făcut pe o rată de absorbţie a fondurilor nerambursabile de cel puţin 80%, aşa cum promitea fostul ministru a fondurilor europene Eugen Teodorovici. Acum Teodorovici a ajuns ministru al finanţeor iar succesorul lui Marius Nica a lăsat ştacheta mai jos. Absorbţia va fi între 60% şi 80%, susţine el.

Acest procent de 60% avansat ca reper îl scuteşte pe noul ministru de explicaţii viitoare, dar pune în discuţie scenariul privind investiţiile publice avansat la începutul anului. Şi nici măcar acest procent nu este sigur pentru că, dacă rata de rambursare pe primul trimestru este echivalentă a 4% din totalul alocărilor exerciţiului financiar 2007 – 2013, declaraţiile de cheltuieli transmise la Bruxelles (cele care contează la final când se încheie exerciţiul financiar multianual) au avansat cu doar 1,3% (au fost transmise declaraţii de cheltuieli în primele trei luni de doar 167 mil. euro, ceea ce înseamnă că, de fapt, proiectele stagnează.

Săptămna trecută agenţia de evaluare financiară S&P anticipa: creşterea economică a României va fi în medie de 3% între 2015 – 2018, dar ar putea fi limitată, între altele, de menţinerea la un nivel scăzut a ratei de absorbţie a fondurilor UE, de un climat extern incert, amplificat de riscurile geopolitice, precum şi de un nivel sub aşteptări al investiţiilor străine directe. Dacă „climatul extern“ nu poate fi controlat sau dacă investiţiile strâne depind de mulţi factori, chestiunea fondurilor nerambursabile este una de bucătărie internă.

O rată de absorbţie de doar 60% înseamnă însă o pierdere netă pentru România de cel puţin 7,5 miliarde de euro, bani cu care se pot construi cinci autostrăzi de talia atât de controversatului proiect Piteşti – Sibiu.

În martie, rata de absorbţie (rambursările) a crescut cu 1,2%, de la 47,6% (9 miliarde de euro) în februarie la 48,9% (9,3 miliarde de euro).

Procentul de declaraţii transmise la Bruxelles a crescut cu 0,5% în martie faţă de februarie, de la 52,5% la 53,1%.