Analiştii: Cu cât trece timpul degeaba, cu atât ţinta de adoptare a euro în 2019 devine mai greu de atins

Autor: Andra Oprescu 22.04.2015

România mai are un drum lung din punctul de vedere al convergenţei reale către zona euro, dar bate pasul pe loc, pierde timpul nefăcând nimic, ceea ce face posibilă o nouă amânare a trecerii la moneda unică europeană imaginată acum prin 2019. Unii economişti consideră că România ar putea adopta euro abia în 2021.



„România ar putea adera la zona euro începând cu 2021 doar dacă ar fi capabilă să susţină un diferen­ţial de creştere economică faţă de zona euro de 3-3,5% în medie pe an. Cu cât diferenţialul de creştere va fi mai mic, cu atât perioada de aderare se va prelungi. O creştere sustenabilă în aceşti parametri nu se poate realiza decât prin creşterea potenţialului economic şi a competitivităţii, iar aceasta  presupune reformarea sectoarelor ne­per­formante, dezvoltarea infrastructurii, un sistem de educaţie care să răspundă calitativ şi cantitativ cerinţelor mediului de afaceri şi o administrare eficientă a resurselor financiare interne şi externe“, spune Radu Crăciun, economistul-şef al BCR.

Discuţia despre calendarul adoptării euro a fost relansată luni, după ce guvernatorul BNR Mugur Isărescu a arătat în cadrul unui seminar că, deşi România îndeplineşte toate criteriile nominale pentru a intra în zona euro, este posibil ca ţinta de adoptare a mondei europene în 2019 să nu poate fi atinsă, din cauza lipsei criteriilor de convergenţă reală. „Nu ai cum să te simţi bine într-un club bogat, dacă nu ai un anumit nivel de trai“, a rezumat plastic Isărescu situaţia reală a României.

Aceasta ar reprezenta a treia amânare, după ce iniţial trecerea trebuia făcută în 2014. Ulterior, obiectivul a devenit 2015, iar mai apoi 2019.
 

„Românii o duc mai rău ca grecii“

Analistul economic Dragoş Cabat este de părere că România ar trebui să adopte euro cel târziu în 2021. Acesta mai spune că situaţia României este mai rea decât cea a Greciei din punctul de vedere al nivelului de trai. PIB-ul pe cap de locuitor al României reprezintă doar jumătate din media UE, iar nicio altă ţară care a adoptat euro nu avea la momentul respectiv un PIB per capita atât de redus comparativ cu media.

„Cu cât trece timpul fără a face nimic, cu atât ţinta de a adopta euro în anul 2019 devine tot mai greu de atins. Problema este că nu suntem pregătiţi din punct de vedere economic. Infrastructura reprezintă una dintre probleme, iar nivelul de trai este o altă problemă. Dacă am adopta euro am fi clar cei mai săraci din zona euro. Problema adoptării euro este în primul rând a guvernului, a parlamentului şi a societăţii, abia apoi a BNR. Ar trebui să ne străduim cât de mult să respectăm obiectivul de a adopta euro în 2019 sau măcar 2020-2021, altfel este posibil să nu mai adoptăm niciodată“, consideră Cabat. „Convergenţa economică nominală este o condiţie necesară pentru aderarea României la zona euro. Nu este însă şi o condiţie suficientă, menită să garanteze performanţa economiei interne în mecanismul monetar european“, spune Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania.

Criteriile nominale de la Maastricht, necesare pentru adoptarea euro, se referă la inflaţie, dobânzi, stabilitatea cursului de schimb, deficitul bugetar şi datoria publică.

 „Pentru o aderare cu succes la zona euro din perspectiva termenului mediu-lung sunt importante relansarea graduală şi durabilă a convergenţei economice reale, cultivarea spiritului convergenţei economice, reducerea dependenţei economiei de politicile economice care au impact asupra cererii agregate şi intensificarea reformelor structurale. Acestea din urmă vizează creşterea competitivităţii economiei interne, a valorii adăugate realizate pe plan intern, reducerea dependenţei de finanţarea externă (prin dezvoltarea pieţei de capital interne), investiţii în cercetare/dezvoltare/inovare, generarea unui brand de ţară. Se pot menţiona în acest context investiţii în proiecte prioritare de infrastructură, sub toate formele acesteia: auto, feroviară, educaţională, ştiintifică, medicală etc.“, explică Rădulescu.