În timp ce saudiţii investesc în creşterea producţiei de petrol, America se confruntă cu un declin fără precedent al activităţii de foraj

Autor: Bogdan Cojocaru 23.04.2015
Războiul petrolului pentru cota de piaţă este evident şi spectaculos la nivel de state sau regiuni, însă el se duce pe încă un front, cel al companiilor, iar impactul se simte cel mai puternic la nivelul locurilor de muncă.

Marile companii de servicii petroliere au concediat zeci de mii de angajaţi de când preţul ţiţeiului a început să se prăbuşească, în America de Nord activitatea de foraj se confruntă cu un declin fără precedent, în Rusia companiile vestice sunt la fel de active ca oricând, iar Arabia Saudită şi aliaţii ei sunt ocupaţi cu investiţiile în creşterea capacităţii de producţie.

În toată această agitaţie, privind cu ochi temători spre preluarea de 70 de miliarde de dolari a producătorului britanic de gaze naturale lichefiate BG Group de către Royal Dutch Shell, BP, poate cea mai cunoscută companie petrolieră din lume, îşi pregăteşte apărarea pentru a respinge o eventuală acţiune oportunistă de preluare. 

La nivel de cotă de piaţă, America de Nord, partea continentală, este cea mai vulnerabilă la războiul producţiei şi preţurilor. Această regiune este cea mai afectată de încetinirea activităţii anul acesta. În SUA, producătorii de petrol şi gaze de şist şi-au redus cu miliarde de dolari cheltuielile şi au oprit producţia la jumătate din sonde.

Activitatea s-a mai redus în America de Sud, Europa, Africa Subsahariană şi Asia, în cea mai mare parte a cazurilor datorită tăierilor de buget. În America de Sud activitatea s-a redus puternic mai ales în Mexic, Brazilia şi Columbia, ţări vulnerabile la oscilaţiile comerţului cu materii prime, scrie pentru The Seeking Alpha Richard Zeits, specialist în industria petrolului şi a gazelor naturale. 

În partea britanică a Mării Nordului, activitatea de explorare a atins cel mai scăzut nivel din istoria recentă, potrivit Schlumberger, cea mai mare companie de servicii pentru industria petrolieră din lume. Bob Dudley, CEO-ul BP, anticipează un val „masiv“ de restructurări în regiune şi a avertizat că prăbuşirea preţurilor petrolului va lovi cel mai dur câmpurile mature, notează Financial Times. În sectorul norvegian, numărul de platforme se pare că a încetat să mai scadă.

 

Bătălia pentru cota de piaţă nu aduce niciodată veşti bune pentru preţ

În pofida presiunilor preţurilor, producţia de petrol din SUA a rămas aproape de maximele ultimilor 40 de ani. Activitatea la marea adâncime în Golful Mexic este în creştere, deşi orientarea se schimbă către proiecte de dezvoltare şi dinspre explorare. Livrările au atins şi 9,3 milioane de barili pe zi. Însă producţia Arabiei Saudite, unul din principalii strategi ai actualului război al petrolului, a crescut la 10,3 milioane de barili pe zi. Producţia Rusiei, o ţară căreia petrolul şi gazele naturale îi aduc o mare parte din veniturile bugetare, a rămas constantă. Formula este una de rău augur pentru preţuri, notează CNBC.

Mai rău, pentru preţuri, capacitate potenţială de producţie low-cost semnificativă aşteaptă oportuniatea de a fi activată. Este cazul Libiei, Irakului şi Iranului. Aici trebuie spus că şi America de Nord are potenţialul de a accelera dacă preţurile cresc moderat. Marea necunoscută în ecuaţia preţurilor este cererea globală.

În acest tablou se remarcă producătorii de petrol din zona Golfului Persic, în special Arabia Saudită, care par destul de activi în a invetsi în creşterea capacităţii de producţie.

Schlumberger anticipează creştere a activităţii companiei în Orientul Mijlociu în condiţiile în care marii producători din OPEC urmăresc majorarea cotei de piaţă, în timp ce partea non-OPEC a ofertei internaţionale continuă să slăbească.

Este interesant de notat că Nabors Industries, un contractopr american specializat pe foraje, cu cotă de piaţă semnificativă în Arabia Saudită, a semnalat în ultimele luni că activitatea de pe piaţa saudită a rămas puternică, iar cererea pentru echipamente este solidă. 

În Abu Dhabi, a început activitatea de dezvoltare a câmpurilor din jurul unei insule artificiale, parte a proiectului SARB, şio vor fi adăugate noi platforme în următoarele trimestre. La acest proiect, Schlumberger a câştigat un contract pe cinci ani.

 

Îşi permit să ţină preţurile mici

Continuarea activităţii de dezvoltare din regiune ar putea fi un indiciu că membrii importanţi ai OPEC nu au fost până acum deranjaţi de preţurile mici ale petrolului. Mai mult, activitatea puternică ar putea însemna că Arabia Saudită şi aliaţii din Golf sunt pregătiţi să reziste pe o piaţă cu preţuri reduse şi, poate, supraalimentată din ce în ce mai mult cu petrol non-OPEC.

În Rusia, notează analiştii de la Schlumberger, activitatea de pe câmpurile terestre convenţionale din Siberia de Vest „continuă să reziste“, în pofida sancţiunilor internaţionale aplicate de Occident Kremlinului. În realitate, aceste sancţiuni asupra sectorului petrolier rusesc par să fi fost doar o declaraţie „inofensivă“. Toate marile companii occidentale de servicii petroliere continuă să fie implicate în sectorul petrolier rusesc. Schimbările aduse de sancţiouni sunt neglijabile.

Chiar Schlumberger a acceptat, pe 20 ianuarie, să achiziţioneze o participaţie de 46% un important contractor pentru foraje din Rusia, Eurasia Drilling Company, la preţul de 1,7 milioane de dolari. Schlumberger a ajuns astfel să deţină 258 de sonde în Rusia, care a devenit astfel una dintre cele mai importante pieţe. Un impact ar putea fi simţit însă în economia foratului în Arctica.

 

Petrolul ieftin este bun pentru consumatori, dar dezastruos pentru muncitorii din industria petrolieră

Compania american Halliburton, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii petroliere din lume, a anunţat săptămâna aceasta că a eliminate 9.000 de locuri de muncă în ultimele două trimestre pentru că preţurile mici ale energiei au forţat-o să reducă activităţile de foraj. Personalul a fost redus astfel cu 10%. Halliburton a descris declinul activităţii de foraj din America de Nord ca fiind „fără precedent“. Cu o săptămână înainte, Schlumberger a anunţat că va concedia 11.000 de angajaţi. Este al doilea val de concedieri. În ianuarie compania a eliminat 9.000 de locuri de muncă. Personalul Schlumberger este acum cu 15% mai mic decât era la mijlocul anului trecut. La nivel mondial, companiile din industria petrolieră au anunţat aproximativ 100.000 de concedieri. Analiştii spun că după companiile de servicii, va veni rândul celor de explorare şi de producţie să-şi reducă drastic personalul.