Vreau 50.000 de dolari ca să am o şansă să cuceresc lumea. Cum îşi ”izgoneşte” România cea mai importantă resursă de talent. Cum să finanţezi o aplicaţie care modifică sunetul, când nu poţi să pui gaj pe sunet?

Autor: Cristian Hostiuc 26.04.2015

Cea mai importantă resursă umană pe care o are România la ora actuală sunt IT-iştii, celebrii programatori de care fiecare companie ţine cu dinţii, iar cei care au nevoie nu ştiu ce să mai facă ca să îi convingă să se mute la ei.

În sinea lui fiecare programator visează să dea lovitura cu o aplicaţie, cu un serviciu, cu un produs pe care să îl exporte şi pe care să îl cumpere lumea întreagă.

Unii programatori renunţă să mai lucreze pentru companii şi o iau pe cont propriu, alături de fraţii sau prietenii lor, în speranţa că aşa vor ajunge mai repede unde visează.

Foarte puţini pleacă la drum cu ceva bani – câteva salarii economisite –, cei mai mulţi lucrând pe gratis la proiectul lor sau au şansa să găsească câte un investitor care să le dea câteva mii sau zeci de mii de euro, până într-o sută. Dacă nu găsesc bani ca să meargă mai departe, renunţă pe drum şi se întorc în companii închişi în ei, nervoşi pe un sistem care nu a fost alături de ei. 

Alţii, mai hotărâţi, pleacă cu aplicaţia lor din România şi se duc la Londra ca să găsească bani acolo. 

Din păcate România nu are un sistem naţional prin care să ajute, să finanţeze, să susţină aceste startup-uri din IT. Dacă unul reuşeşte din 10.000 sau 100.000, atunci el are şanse să schimbe ceva în lumea asta.

Cât ar costa România să finanţeze aceste startup-uri, aceste idei care mai de care mai exotice, mai utilitare sau mai nebune?

În afacerea Microsoft, derulată pe un deceniu, s-au împărţit peste 60 de milioane de euro între miniştri, oameni de afaceri, politicieni, bancheri, avocaţi etc. Microsoft îşi vindea produsele/licenţele la distribuitor, care la rândul lui le vindea cu un preţ aproape dublu guvernului României, sub ochii americanilor, care acceptau generoşi acest lucru.

Săptămâna trecută a fost o nouă ediţie ZF Mobilio, un eveniment în care încercăm să aducem la aceeaşi masă pe cei care lucrează în acest domeniu, pe cei care dezvoltă aplicaţii, pe cei care caută finanţare şi pe cei care sunt dispuşi să investească într-o idee, într-un om sau într-o echipă.


Lion Sound Technology a câştigat competiţia de aplicaţii de la ZF Mobilio ’15

Investitori: Căutăm proiecte pe mobil în comerţ online, servicii financiare şi sănătate

Aplicaţiile mobile au devenit o normalitate. Peste 30% din români folosesc internetul pe mobil imediat ce se trezesc

Ce înseamnă să fii gamer sau cum poţi ajunge milionar din „joacă“


La sesiunea de pitching s-au aliniat 9 aplicaţii: începând de la condusul cu atenţie, transformarea sunetului astfel încât să auzi la telefon ca şi cum ai fi într-un studio, trimiterea de cărţi poştale (o întoarcere actuală în timp), schimbul de haine între fete, un fel de talcioc digital, ce să faci în oraşul prin care treci, până la găsirea rapidă a unui loc de parcare într-o anumită zonă fără să te învârţi minute întregi (v-ar fi util, nu?).

După ce fiecare şi-a prezentat aplicaţia a urmat disecarea ei din partea sălii sau a investitorilor. Una din întrebările investitorilor era ”ce vrei de la noi?”. Cineva a spus ”vreau 50.000 de dolari ca să pot să merg mai departe,(...) suma asta nu este bătută în cuie, putem discuta!”.

Acum trei ani, tot la o sesiune de pitching, unul dintre fraţii Logofătu a cerut nişte bani pentru compania lui, ca să poată să meargă mai departe. Cineva i-a dat, iar Bittnet a ajuns în aprilie la Bursa de la Bucureşti, iar povestea fraţilor merge mai departe.


Povestea tranzacţiei de la Bittnet Systems. Investitorul: am citit un articol despre companie în ZF, iar după două luni am semnat tranzacţia

Cum a contribuit un articol din ZF la povestea primilor milionari români din IT pe care i-a făcut bursa

Prima listare a unei companii româneşti din IT la Bucureşti. Fraţii Logofătu, primii milionari din IT pe care îi produce bursa


60 de milioane de euro versus 50.000 de dolari. De la sute de milioane, până la 1-2 miliarde de euro  este factura devalizării bugetului României în fiecare an prin vânzarea produselor la suprapreţ, prin licitaţii trucate, şpăgi, etc.  

Pentru că niciun guvern nu a găsit şi nu a realizat un sistem organizat prin care să finanţeze astfel de startup-uri, să le urmărească şi să le susţină, astfel încât aplicaţiile lor să fie implementate în administraţia românească, antreprenorii pleacă în afară, în cel mai bun caz, sau se pierd pe drum. Nu sunt bani la buget? Dar pentru dosarul Microsoft sau pentru despăgubirile de la ANRP au fost. Ghinionul unei aplicaţii: nu dă şpagă şi are un preţ mic, de câţiva euro.


Dosarul Microsoft ia o turnură spectaculoasă

Dosarul Microsoft: Care erau cele mai tari nume din IT la începutul anilor 2000, când începea era marilor proiecte guvernamentale


Nici sistemul bancar nu este mai generos cu ei, susţinând că nu pot să finanţeze idei. Poţi să primeşti aprobarea Riscului şi a Comitetului de Credit pentru un grajd supraevaluat, ca şi cum ar fi o clădire în mijlocul Bucureştiului, dar niciun bancher nu-ţi finanţează, spre exemplu, o comandă de Vector Watch, primul ceas românesc realizat în ultimele două decenii.

Cum să finanţezi o aplicaţie care modifică sunetul, când nu poţi să pui gaj pe sunet? Ce gaj să pui pe o aplicaţie care trimite felicitări, sau pe una care schimba haine? Mai bine pui banii la BNR cu 0,25% pe an sau îi trimiţi înapoi acasă, la banca mamă.

Chiar mă gândeam la câte miliarde de euro au pierdut băncile în criză, nu se găseşte niciuna care să scoată un produs ce finanţează astfel de startup-uri? Dacă unul trece graniţa, îţi scoţi banii pe toate celelalte pe care le-ai finanţat.

România are un talent. Cine îl finanţează şi îl duce mai departe astfel încât să nu moară speranţa?