Pentru prima dată, populaţia cu vârsta de peste 65 de ani a întrecut-o numeric pe cea cu vârsta de sub 14 ani: „Deficitul la bugetul de pensii se adânceşte mai repede decât sunt adoptate reformele în sistemul de pensii“

Autor: Andra Oprescu 28.04.2015

Fiecare guvern a pasat următorului „cartoful fierbinte“ al pensiilor, amânând promovarea soluţiilor alternative: pensiile private, plasamentele în fonduri mutuale sau depozitele la bancă.



Institutul Naţional de Statistică (INS) confirmă gravitatea unei probleme care se accentuează pe zi ce trece şi nu există niciun semnal palpabil că administraţia are vreun plan. Populaţia îmbătrâneşte rapid, sistemul public de pensii are cheltuieli neacoperite din venituri de 25%, dar planurile care să îi încurajeze pe oameni să strângă bani pe cont propriu, programe care să conştientizeze populaţia de gravitatea lucrurilor sunt puţine, slab promovate şi susţinute.

Din 2009 până în prezent numărul de participanţi la Pilonul III de pensii (pensiile facultative) s-a dublat, dar numărul partici­pan­ţilor rămâne insignifiant, în jur de 350.000.

Potrivit datelor recente ale INS, pentru prima dată în istoria cunoscută şi raportată de Statistică, populaţia cu vârstă de peste 65 de ani a întrecut-o pe cea cu vârstă sub 14 ani.

„Deficitul la bugetul de pensii se adânceşte mai repede decât sunt adoptate reformele în sistemul de pensii. Îmbătrânirea popu­laţiei este un fenomen cu care ţările se confruntă de foarte mult timp. În majoritatea ţărilor se vorbeşte despre necesitatea reformei sistemului de pensii şi acest lucru este valabil şi la noi“, spune analistul economic Aurelian Dochia.

România s-a confruntat începând cu anul 1998 cu o anomalie care pune presiune pe bugetul de pensii publice: numărul de pensionari a fost mai mare decât cel al angajaţilor. Bugetului de pensii se confruntă cu deficite din ce în ce mai mari (peste 13 miliarde de lei/an, în mod curent), care sunt acoperite din bani de la bugetul general consolidat.

„Deficitul la bugetul de pensii este finanţat din bugetul consolidat şi până la urmă povara riscă să devină foarte mare dacă se va continua aşa. Vor fi afectate cheltuielile cu sănătatea, educaţia, investiţiile şi alte categorii“, spune Dochia.

Una dintre soluţiile pentru diminuarea efectelor extrem de grave ale fenomenul de îmbătânire a populaţiei, şi anume imposibilitatea de a avea un nivel de trai decent la bătrâneţe din pensia de stat, a fost introducerea pensiilor private, obligatorii (Pilon II) şi facultative (Pilon III).  Economiştii recomandă ca angajaţii să îşi caute surse alternative de economisire pentru bătrâneţe prin pensii facultative, fonduri mutuale sau depozite la bancă. Dar este nevoie ca astfel de soluţii să fie promovate chiar agresiv, pentru că inerţia este foarte mare aici.

„Trecerea de la Pilonul I către Piloanele II şi III presupune o perioadă de tranziţie care poate dura decade“, atrage atenţia economistul Laurian Lungu.

Numărul de participanţi la Pilonul II de pensii era la finalul anului trecut de circa 6,3 milioane, iar după primele două luni din 2015 numărul acestora se situa la aproximativ 6,35 milioane de participanţi, potrivit datelor APAPR (Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România).

 Numărul de participanţi la sistemul de pensii facultative (Pilonul III)  este însă extrem de redus. La finalul anului trecut  numărul celor cu pensii facultative era de numai 346.452, în creş­tere totuşi cu 10,56% faţă de anul 2013. În primele două luni din 2015 numărul acestora a continuat să crească, ajungând la 352.570.

Aurelian Dochia spune că numărul de pensionari a crescut foarte mult şi ca urmare a unor măsuri politice greşite luate după 1990, când foarte mulţi angajaţi din întreprinderile de stat s-au pensionat anticipat: „Există şi o povară moştenită din anii ’90 şi chiar 2000, când s-a mers foarte mult pe pensionarea anticipată. Era foarte uşor să te pensionezi anticipat şi foarte mulţi au ales acest lucru. O altă povară vine şi din pensiile speciale ale unor categorii de persoane“.

Dochia adaugă că persoanele care doresc să lucreze chiar şi peste 65 de ani trebuie încurajate, iar vârsta de pensionare va trebui să crească în continuare pentru a putea susţine sistemul de pensii.

Laurian Lungu consideră că singura „salvare“ pentru sistemul public de pensii este creşterea nivelului de trai, care ar opri emigrarea şi ar determina forţa de muncă să rămână în ţară.

„Atât timp cât diferenţa dintre nivelul de trai la nivel european şi România va persista, oamenii vor continua să meargă să lucreze în străinătate“, spune Lungu.

Începând cu 1 octombrie anul trecut, contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat plătită de angajator a fost redusă cu cinci puncte procentuale.

Din 2018, CAS ar urma să fie redusă în continuare atât pentru angajat, cât şi pentru angajator, potrivit noului Cod fiscal. Aceste măsuri pot pune presiune suplimentară pe bugetul de pensii.

Având în vedere că taxele pe muncă sunt printre cele mai mari din Europa, economiştii şi oamenii de afaceri au apreciat măsura de reducerea a CAS ca fiind una necesară, dar statul trebuie să găsească surse alternative pentru acoperirea deficitului suplimentar generat de această măsură la sistemul de pensii.

 „Depinde foarte mult de cum este gândită această măsură. Dacă numărul de angajaţi creşte şi dacă se reduce economia subterană poţi avea o cotă CAS mai redusă“, explică Laurian Lungu.

În primele două luni din 2015 deficitul bugetului de pensii publice s-a ridicat la  3,56 miliarde de lei, fiind cu peste 1 mld. lei mai mare decât în primele două luni ale anului trecut, când acesta se situa la doar 2,3 miliarde de lei.

Necorelarea dintre creşterea veniturilor şi cea a cheltuielilor făcute din bugetul de pensii a făcut ca deficitul să crească în fiecare an. Din 2010 deficitul s-a situat constant la peste un sfert din cheltuielile totale ale statului cu pensiile celor cinci milioane de pensionari. Dacă în 2008, când s-a luat decizia majorării puternice a pensiilor, deficitul bugetului de asigurări de pensii a fost de 1,4 miliarde de lei, el a ajuns la un nivel record în 2011, de  13,15 miliarde de lei, echivalentul a peste 27% din volumul de pensii plătit în acel an.

În 2012 şi 2013 deficitul a înregistrat unele corecţii, dar anul trecut a revenit peste pragul de 13 mld. lei, atingând un nou record, apropiat de cel din 2011.