Tehnologia şi inovaţia izolează anchilozatele bănci centrale de economia reală şi ameninţă dominaţia băncilor comerciale tradiţionale

Într-o lume financiară tradiţional rigidă, suprareglementată şi intens supravegheată, finanţarea nonbancară, monedele digitale, crowdfunding-ul şi creditarea peer-to-peer, adică directă, fără să fie intermediată de vreo bancă sau insti­tu­ţie financiară tradiţională, devin practici care se răs­pândesc rapid.

Cum în sistemul financiar tradiţional capacitatea politicilor monetare stabilite de băncile centrale, adică ale ratelor de dobândă, de a se propaga în economie depinde de modelul credite pe baza depozitelor, noua evoluţie ridică temeri că băncile centrale pierd controlul economiilor lor. Economistul Randall Kroszner, fost membru în consiliul guvernator al Rezervei Federale americane, a analizat implicaţiile pe care evoluţia tehnologiei o are asupra băncilor comerciale.  

„Din perspectivă macroeconomică, băncile comerciale şi posibil şi băncile centrale se confruntă cu o potenţială concurenţă distrugătoare în sistemul de plăţi care poate afecta culoarele tradi­ţionale de transmitere a politicii monetare“, scrie Kroszner. Economistul a fost guvernator în sistemul Fed în perioada 2006-2009, când criza financiară mondială a lovit cel mai puternic, notează The Wall Street Journal.

În mod normal Fed şi alte bănci centrale încurajează sau descurajează creditarea ajustând cantitatea de rezerve obligatorii pe care trebuie să le depoziteze o bancă comercială la banca centrală. Creditare mare înseamnă, în teorie, combustibil mai mult pentru creştere economică. Prin descurajarea împrumuturilor, o bancă centrală „răceşte“ o economie a cărei creştere devine nesustenabilă. Kroszner atrage atenţia că acum sursele alternative de finanţare pot reduce controlul pe care Fed îl are asupra masei de bani disponibile, asupra ratelor de dobândă şi inflaţiei.

„Monedele digitale, bankingul prin telefonul mobil, crowdfunding-ul, peer-to-peer, toate acestea pot reduce rolul pe care băncile comerciale tradiţionale îl au în procestul standard de «multiplicare a banilor» prin care modificarea rezervelor băncilor afectează masa monetară disponibilă şi nivelurile preţului“, explică Kroszner.

„Ameninţările sistemului de bănci la adresa viabilităţii economice comerciale sunt multiple“

În cazul în care creditarea se face din de în ce mai mult în afara sistemului bancar tradiţional, atunci devine mai dificil pentru băn­cile centrale să influen­ţeze economia.

În afară de dezvoltarea tehnologiei, atrage atenţia fostul guvernator, schim­barea reglementărilor de după criza financiară împinge tot mai multe activităţi în afara sistemului bancar în colţurile mai opace, mai slab reglementate, ale pieţei de finanţare. 

„Ameninţările sistemului de bănci comerciale la adresa rolului, scopului şi viabilităţii economice sunt multiple. Băncile comerciale şi băncile centrale nu sunt moarte, dar cei care aduc ino­vaţii tehnologice le au în colimator“, a spus Kroszner.

Apple, Google, Amazon, PayPal, eBay şi Facebook  - „gaşca celor cinci“, cum le spun experţii - sunt unii dintre cei mai mari inovatori şi devin tot mai populari. De aceea ei vor ajunge probabil să domine în lumea portofelelor electronice. Analiştii de la Javelin Strategy & Research cred că încrederea în „gaşca celor cinci“ a crescut atât de rapid încât a ajuns să eclipseze încrederea în reţelele de plăţi precum Visa, MasterCard şi American Express. Cel puţin în America, încrederea în cele cinci companii a urcat în ultimii trei ani de la 45% la 80%.

„Dacă trendul continuă, nevoia celor care inovează de bănci sau reţele de plăţi ca parteneri pentru sisteme de portofele electronice va începe să dispară şi se va deschide carea eliminării intermediarului“, spune Mary Monahan, analist la Javelin, citat de bankingex­change.com.

Tot în SUA, un laborator pentru experimente financiare, anul trecut creditorii care nu sunt bănci au fost responsabili pentru aproape un sfert din împrumuturile ipotecare, cel mai ridicat nivel de după criza financiară. Băncile mari precum Wells Fargo şi J.P. Morgan Chase s-au retras cel mai rapid de pe această piaţă din cauza noilor standarde bancare şi a supravegherii mai intense din partea autorităţilor.

David Stevens, CEO-ul Asociaţiei Băncilor Ipotecare, a explicat că instituţiile nonbancare par mai dispuse decât băncile să finanţeze persoane sau instituţii mai riscante. 

Dacă în primul trimestru din 2012, de la Wells Fargo au venit 28% din creditele noi pentru locuinţe, în ultimul trimestru al anului trecut, cota de piaţă a băncii s-a redus la 13,5%. Golul este umplut de creditorii nonbancari. Spre deosebire de bănci, aceştia nu acumulează depozite asigurate care să fie folosite pentru a da împrumuturi, ci se împrumută cu bani, de obicei de la investitori sau bănci, îi dau mai departe cu împrumut celor care vor să-şi cumpere locuinţe, apoi vând rapid ipotecile şi-şi plătesc datoriilor.

Şi băncile vând din creditele pe care le dau, dar păstrează o parte. Creditorii nonbancari rareori păstrează împrumuturile şi de aceea au nevoie de mai puţin capital. Între primii 40 de creditori, cei nonbancari au contribuit cu 37,5% la creditele emise în 2014, faţă de 7,5% în 2011.