Topul ţărilor europene la de producţia de rapiţă. Pe ce loc se află România

Productivitatea la rapiţă este estimată în aprilie la 2,55 tone/hectar, la ace­laşi nivel cu estimarea din luna anterioară, şi cu 8% mai puţin decât anul trecut, arată raportul de monitorizare agri­colă al Comisiei Europene. Acest nivel de productivitate indică o recoltă potenţială de 970.000 de tone, ceea ce ar însemna a doua cea mai mare recoltă din istorie. Totul depinde însă de condiţiile meteo din următoarele luni şi de situaţia din momentul în care fermierii vor intra cu utilajele în câmp pentru a strânge producţia.

 

„Acumularea de biomasă (…) în special în cazul rapiţei este peste medie şi dez­vol­tarea structurii plantelor este foarte promi­ţă­toare“, arată documentul Comisiei Euro­pene. România este însă una dintre cel mai puţin productive pieţe agricole pentru producţia de rapiţă având în vedere că productivitatea estimată în aprilie este printre ultimele din Uniunea Europeană. Randamentul la hectar în România este aproape la jumătate faţă de liderii blocului comunitar. Plantele de pe aproape întreaga suprafaţă de rapiţă de pe piaţa locală erau la jumătatea lunii aprilie în stadiu vegetativ. Singurele zone în care plantele au intrat în perioada de înflorire sunt în Banat şi în regiunea de sud-est. Dezvoltarea rapiţei este mult mai rapidă în Spania, Italia, Franţa şi sudul Marii Britanii, acolo unde plantele sunt în stadiul de înflorire sau în perioada de umplere a seminţelor, cea finală.

 

Rapiţa românească a depăşit în prezent cele mai mari riscuri externe ce ar fi putut afecta sever productivitatea. Acum printre pu­ţinele elemente care pot schimba cal­cu­lele în piaţă sunt fenomenele meteo extreme din momentul recoltării.