Bancherii spun că recuperează în medie două treimi din creditele de retail în default

Bancherii spun că reuşesc să recupereze în medie 65% din valoarea creanţei la creditele acordate populaţiei aflate în default (pentru care debitorii au încetat să-şi mai plătească ratele), restul fiind pierdere, potrivit celui mai recent sondaj privind creditarea populaţiei şi companiilor derulat de BNR.

Rata de recuperare estimată a stagnat la nivelul de la precedentul sondaj, din luna februarie, dar comparativ cu nivelul din urmă cu un an este în creştere cu zece puncte procentuale.

Cel mai mult se recuperează din creditele acordate pentru achiziţia de locuinţe, respectiv 70% din valoarea creanţei, având în vedere că în cazul acestora băncile au opţiunea vânzării imobilului ipotecat în cazul în care debitorul nu-şi mai plăteşte ratele. Creditele de consum cu garanţii au o rată de recuperare de 65%, în timp ce cea mai mică rată este în cazul împrumuturilor negarantate.

„LGD (loss given default sau pierdere estimată în caz de neperformanţă - n. red.) pentru creditele imobiliare s-a situat în jurul valorii de 30%, iar pentru creditele de consum garantate cu ipoteci a fost în jurul valorii de 35%. Pentru creditele de consum negarantate cu ipoteci şi pentru cardurile de credit, indicatorul a înregistrat valori de circa 70%, respectiv 60%“, scriu experţii BNR.

Aceştia recomandă totuşi interpretarea datelor LGD cu prudenţă având în vedere seria scurtă de date disponibile de către bănci pentru a cuantifica acest indicator şi metodologia băncilor în curs de dezvoltare pentru calcularea indicatorului.

Datele sunt aferente creditelor care au intrat în stare de nerambursare în primul trimestru. De altfel, băncile  vând credite de consum neperformante către recuperatorii de creanţe la sub 10% din valoarea nominală. Sondajul privind creditarea populaţiei şi companiilor  este efectuat trimestrial de BNR şi are la bază un chestionar (publicat în cadrul analizei din mai 2008) transmis primelor zece bănci alese după cota de piaţă aferentă creditării companiilor şi popu­laţiei. Aceste instituţii deţin aproximativ 80% din creditarea acestor sectoare.

La finele lunii februarie, aproximativ 710.000 de persoane fizice aveau restanţe mai mari de 30 de zile la plata ratelor lunare de circa 11,4 miliarde de lei (echivalentul a 2,6 mld. euro). Dintre acestea, 8,4 miliarde de lei erau întârzieri la plată mai mari de 90 de zile, fiind trecute de bănci în categoria pierdere şi provizionate integral.

Restanţele la creditele în valută ajungeau la echivalentul a 7 miliarde de lei. Comparativ cu februarie 2014, sumele restante sunt mai mici cu 300 milioane de lei, iar numărul restanţierilor este în scădere cu circa 20.000 de persoane.

Instituţiile de credit chestionate de BNR anticipează o creştere a cererii de credite de consum pentru trimestrul ur­mător, în special pentru cardurile de cre­dite. Totodată, ele se aşteaptă ca şi ce­rerea de credite imobiliare să crească şi că preţurile rezidenţiale se vor men­ţine constante în următoarele trei luni.