Banca Elveţiei a ieşit cu pierderi record din lupta cu speculatorii şi propriii concetăţeni: 30 mld. franci

Autor: Luiza Chiroiu 05.05.2015
Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a înregistrat cele mai mari pierderi din istoria sa, de 30 de miliarde de franci (28 miliarde de euro), în primul trimestru, când a fost forţată de atacurile masive ale speculatorilor să renunţe la pragul de 1,2 franci/euro cu care îşi proteja moneda din 2011.

Instituţia susţinea cursul de schimb al francului elveţian tipărind franci elveţieni pentru a cumpăra valută, ceea ce îi devaloriza rezervele valutare. 

Atunci când SNB a eliminat pragul pentru cursul franc/euro, în societatea elveţiană exista un curent care cerea limitarea puterii SNB, din cauza temerilor că tipărirea de franci pentru protejarea cursului va conduce la hiperinflaţie, scrie Deutsche Welle.

Preţurile de consum din Elveţia au scăzut cu 0,9% în martie comparativ cu aceeaşi lună din 2014, dovedind că temerile elveţienilor nu erau întemeiate, întrucât banii creaţi artificial de SNB nu au circulat în economia reală, neputând genera inflaţie.

Moneda elveţiană s-a depreciat constant faţă de dolar pe parcursul anului trecut, slăbind argumentele SNB pentru păstrarea pragului valutar, a cărui adoptare, în 2011, a vizat evitarea supraevaluării monedei. Francul tare erodează competitivitatea exporturilor Elveţiei.

Eliminarea pragului a dus la aprecierea francului cu 15% faţă de euro în primele trei luni ale acestui an, pierderile create de fluctuaţiile de curs valutar ridicându-se la nu mai puţin de 41 de miliarde de franci (39 miliarde de euro), în condiţiile în care peste 40% din rezervele valutare ale SNB sunt în euro, scrie Bloomberg.

Totuşi, veniturile obţinute din dobânzi şi dividende au limitat parţial pierderea netă.

De exemplu, SNB  a câştigat în primul trimestru 236 de milioane de franci (226 de milioane de euro) din dobânda de -0,75% pe care a impus-o băncilor comerciale, ceea ce înseamnă că acestea din urmă plătesc pentru a-şi ţine banii în conturile instituţiei bancare centrale.

Aducerea dobânzii la depozite în teritoriu negativ reprezintă unul dintre cele mai utilizate instrumente de către băncile centrale europene în ultimul an, acestea încercând astfel să revigoreze economiile şi să evite deflaţia.

BCE a fost instituţia financiară care a dat tonul pentru adoptarea dobânzilor negative la depozite, măsură menită să încurajeze creditarea, întrucât scade costurile de împrumut pentru indivizi şi companii. Din septembrie anul trecut, acest indicator se află la -0,2% în statele din zona euro.

Cea mai joasă dobândă la depozite din Europa a fost impusă de Banca Naţională a Suediei, care a coborât indicatorul la -1% în martie.

SNB, la fel ca cea mai mare parte a băncilor centrale, are datoria să asigure stabilitatea preţurilor de consum, fără să fie obligată să genereze profit. Totuşi, eventualul câştig este redistribuit către acţionarii băncii, printre care se numără şi guvernul eleveţian şi cele 26 cantoane ale ţării.